Business report: ​Cursul leului si competitivitatea - cateva observatii comparative cu monedele vecine; Paradox: statul se imprumuta mai scump decat populatia care ia credit Prima Casa. Programul va disparea in curand; Haosul financiar de la Finante

de Ariana Lazurca     HotNews.ro
Miercuri, 24 ianuarie 2018, 4:53 Revista Presei | Business


Business report
Foto: Colaj foto
Cursul leului si competitivitatea - cateva observatii comparative cu monedele vecine. Leul s-a devalorizat in raport cu euro in anul trecut cu mai putin de doua procente in raport cu euro, ca medie anuala, valoare similara cu cea consemnata de dolarul american si cu mult mai mica decat cea a lirei sterline (aceasta din urma afectata de anuntul parasirii UE). Spre deosebire de leu, forintul maghiar si, mai ales, zlotul polonez s-au apreciat anul trecut in raport cu moneda unica europeana. Aparent, polonezii au avut o evolutie net superioara, dar, daca ne uitam mai atent la evolutia din ultimii ani, nu este vorba decat despre o recuperare a devalorizarii ceva mai mari din 2016 (peste patru procente fata de doar un procent in cazul leului), informeaza Curs de Guvernare.

Paradox: statul se imprumuta mai scump decat populatia care ia credit Prima Casa. Programul va disparea in curand. 
Ultimele modificari ale programului Prima Casa vorbesc si despre ingustarea prin lege a marjei de profit a bancilor la 2% si in cazul creditelor pentru constructie de locuinte, nu doar la cumparare. Interesant este ca dobanzile institutiilor de credit variaza intre 4,03 si 4,08% pentru creditele din programul Prima Casa, in timp ce dobanda la titlurile de stat pe 10 ani, vandute pe 19 ianuarie, a crescut la 4,32%. Daca statul ar lansa bonduri pe 30 de ani, cat este perioada de finantare la Prima Casa, probabil ca dobanda ar trebui sa fie de 7% sau peste. Este destul de interesant ca, prin legi date de el insusi, statul roman ajunge sa se imprumute de la banci mai scump decat populatia. Astfel, in timp ce ROBOR la trei luni a scazut pe fondul lichiditatii din sistemul bancar la 1,98% ieri, dupa ce a incheiat anul 2017 cu un nivel de 2,08%, iar ROBOR la sase luni de la 2,26 la sfarsitul anului trecut la 2,22% ieri, relateaza Economica.

Activitatea din industrie s-a contractat puternic la sfarsit de an. 
Activitatea din industrie a cazut puternic, in luna decembrie, cresterea s-a oprit si activitatea a intrat in zona de contractie, potrivit Barometrului industrial pe luna decembrie, realizat de IRSOP si SNSPA. S-a intamplat la fel ca la sfarsitul anului 2015 si 2016. Daca modelul se pastreaza, in lunile ianuarie si februarie 2018 industria va ramane in faza de contractie, urmand probabil sa recupereze ulterior. Totusi, managerii sunt optimisti, iar asteptarile pentru urmatoarele 6 luni au crescut, in pofida activitatii slabe. In fiecare luna, IRSOP si SNSPA intreaba un esantion de manageri daca in firma lor productia, comenzile, stocurile, angajarile si alti parametrii au crescut sau au scazut fata de luna precedenta. Un index bazat pe raportul net dintre raspunsuri semnaleaza expansiune daca trece de 50 de puncte si contractie daca scade sub 50, noteaza Capital.

Impozitul pe gospodarie revine in discutie. Ce inseamna si cum se aplica noul bir. 
Impozitul pe gospodarie, noul tip de impozitare pregatit de Ministerul Finantelor in primavara anului trecut, dar a carui aplicare a fost amanata, a revenit in prim-planul opiniei publice. Masura a fost introdusa in programul de guvernare cu care Viorica Dancila, premierul propus de coalitia de guvernare PSD+ALDE, va merge in Parlament. Deocamdata, impozitul pe gospodarie (impozitul anual pe veniturile globale dintr-o gospodarie) nu are o forma finala si nu este stabilita nici data de la care ar urma sa intre in vigoare. Pana cand guvernul Dancila, odata instalat, va merge cu propunerea in Parlament, este nevoie de analiza Ministerului Finantelor. "Impozitul global pe venit va ramane, dar nu pot sa va dau un termen referitor la introducerea lui. Ministerul de Finante are de facut o pregatire ampla, anunta NewMoney.

Haosul financiar de la Finante: ANAF pregateste returnarea creditului de 91 mil. de dolari catre BM pentru o reforma din care a facut doar 23,5%: nimic pentru IT, totul pe consultanta. 
O spune ministrul de Finante in functie, dl. Ionut Misa, azi, 23 ianuarie 2018: Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) nu a cheltuit niciun leu pe sistemul IT, in urma implementarii programului cu Banca Mondiala, toti banii consumati fiind alocati consultantei . Declaratia ministrului Finantelor a fost facuta la audierile din Comisia economica a Senatului. Nu e o gluma: e vorba de 91 de milioane de dolari. Iar in 2018 Guvernul Romaniei incepe deja sa ramburseze din creditul de 91 milioane dolari contractat cu Banca Mondiala, o prima transa de 7,1% din valoarea principalului intrand la plata in octombrie. In rezumat: am cheltuit un sfert din bani, sistemul informatic al ANAF e varza si, perfect normal, Romania incepe sa ramburseze din credit, conform Curs de Guvernare.

Redeventele pentru gazele romanesti se vor plati in raport cu pretul din Austria. Ce spune industria petroliera. 
Un proiect de ordin al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) schimba legislatia referitoare la taxarea gazelor naturale produse in Romania. Redeventa nu va mai fi calculata pe baza pretului obtinut din vanzarea gazelor romanesti, ci in baza unei formule care tine cont de cotatia gazului de la hub-ul din Austria. Proiectul de ordin al ANRM, publicat pe data de 19 ianuarie, spune ca redeventele pentru gazul extras din Romania se vor calcula si plati lunar pe baza unei formule avand ca baza cotatia medie din luna anterioara de la Central European Gas Hub (CEGH hub-ul de la Baumgarten, din Austria). Momentan, redeventele pentru gazele naturale sunt cuprinse intre 3,5% si 13%, in functie de productia zacamantului, procent care se aplica la valoarea productiei realizate. Discutia care apare tine exact de aceasta valoare, precizeaza Economica.

Cati bani dau la buget marile companii. 
Firmele care platesc prea putin impozit pe profit sunt in ultima vreme o marota a politicienilor, atat la nivel european, cat si pe malul Dambovitei. Daca ne concentram doar pe acest aspect, riscam sa nu vedem padurea din cauza copacilor. In urma cu doua luni, un reprezentant de marca al coalitiei guvernamentale, senatorul PSD Serban Nicolae, se arata revoltat de modul in care se desfasoara afacerile marilor companii, mai ales ale celor multinationale.  "Ma surprinde faptul ca nimeni nu se indigneaza pentru faptul ca bancile din Romania, companiile multinationale, raporteaza pierderi sau profit zero de ani de zile, se extind ca activitate, au niste sedii foarte luxoase, un parc auto absolut spectaculos, fac team-buildinguri in statiuni dintre cele mai cautate din Romania, dar merg in continuare pe profit zero sau pe pierdere. Si nimeni nu cauta o explicatie rationala. Nimeni nu protesteaza pentru faptul ca aceste companii actioneaza pe piata romaneasca de ani de zile si, cu toate astea, beneficiile asteptate de la investitorii straini nu apar", spunea demnitarul, citat de Capital.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1132 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by