Administratorii de bloc vor fi obligaţi să arate toate hârtiile la control, în caz contrar riscă amenzi de 3.000 de lei.Un senator PNL, fost secretar de stat, a iniţiat un proiect de act normativ menit să reducă amploarea fraudelor pe care le fac administratorii asociaţiilor de locatari. Aceştia nu erau obligaţi să prezinte documente, în cazul în care existau suspiciuni de fraudă, dar dacă acest proiect va deveni lege, va trebui să o facă, după cum spune senatorul. În ultimii ani, în spaţiul public au apărut numeroase dezbateri referitoare la abuzuri ale administratorilor, falsuri în acte, delapidări, fraude, multe dintre acestea ajungând în faza urmăririlor penale sau a condamnărilor, cu grave consecinţe asupra populaţiei care este nevoită, din banii proprii, să suporte aceste fapte", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege iniţiat de Eugen Ţapu-Nazare, senator PNL şi fost secretar de stat în Ministerul Economiei, scrieEconomica.
Fiscul trece la executări silite în forță. Cine și-a calculat impozit mai mic ca anul trecut e luat în vizor. Firmele cu anumite obiecte de activitate, controlate des chiar dacă nu au restanțe.Ministerul Finanțelor a elaborat, într-un document ce urmează să fie preluat printr-o ordonanță de urgență, un set de directive pentru activitatea din viitor a ANAF. Printre altele, ministerul cere ca toți contribuabilii care au înregistrat "o diminuare a obligațiilor fiscale" să fie controlați mai des și mai atent. De asemenea, Fiscul urmează să fie mai agresiv cu executările silite, mai ales în zonele considerate de risc cum sunt tranzacțiile cu automobile second hand, comerțul online sau importurile anumitor bunuri. Măsurile impuse de Ministerul Finanţelor Publice sunt gândite pentru a creşte gradul de colectare şi a compensa, astfel, scăderile de venituri generate de facilităţile acordate de Guvern. Potrivit documentului conceput de MFP, vor fi vizate pentru controale toate societăţile care au un anumit profil de activitate(cod CAEN), considerat cu risc ridicat, inclusiv cele care nu au înregistrat restanţe la plata taxelor, aratăCapital.
Investitorii români, protagoniști în doar 4% din achizițiile de proprietăți imobiliare de pe plan local.Investitorii români au fost implicați anul trecut în doar 4% din volumul total de achiziții imobiliare de pe piața locală, care s-a ridicat, în ansamblu, la circa 960 de milioane de euro, potrivit companiei de consultanță imobiliară Colliers International. La nivelul Europei Centrale și de Est, media implicării capitalului local în astfel de tranzacții este de peste 18%, în timp ce în Ungaria ajunge la aproape 40%. Anul trecut, volumele investiționale ale cumpărătorilor locali au atins 421 de milioane de euro în Polonia (8% din total), 708 milioane de euro în Ungaria (39%), respective 35 de milioane de euro în România (4%). Cehia a ocupat primul loc la nivel regional, cu un volum de 1,08 miliarde de euro în 2017, care a reprezentat 29% din totalul tranzacționat în această țară. Procentul Ungariei a crescut ușor, până la 39%, în timp ce în cazul Poloniei, acesta a ajuns la 8% anul trecut. Totuși, activitatea investitorilor români în tranzacțiile de pe piața imobiliară ar putea să crească în următoarea perioadă, conformNewMoney.
Rovana Plumb: În 10 ani de la aderare, România a construit 300 de kilometri drumuri noi.Ministrul Fondurilor Europene a anunţat că, în 10 ani de la aderare, România a primit 46 de miliarde de euro fonduri europene, bani care au crescut PIB-ul României cu 13,6%. Fondurile europene intrate în România depăşesc 46 de miliarde de euro, din care numai în perioada actuală de programare aproape 10 miliarde, a informat Ministerul Fondurilor Europene, precizând că este vorba despre totalul fondurilor europene, care înseamnă politica de coeziune, politica agricolă comună, inclusiv plăţile directe. “În exerciţiul financiar 2014 – 2020, România a atras 10 miliarde euro din obiectivul asumat de 30 miliarde euro până la finalul acestuia”, a declarat Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene. Potrivit acesteia, fondurile europene au sprijinit dezvoltarea a peste 4.000 întreprinderi şi au contribuit la angajarea a peste 62.000 persoane, dar şi la efectuarea lucrărilor de apă şi canalizare din 287 de localităţi din România, precizeazăAdevărul.
Bilanț Transelectrica, pierdere considerabilă: aproape 48 de milioane de lei în 2017."Rezultatul financiar negativ vine pe fondul unui an complex şi dificil la care a contribuit diminuarea veniturilor prin reducerile de tarif de la 1 iulie 2017. Un impact major l-a avut înregistrarea în situaţiile financiare ale anului 2017 a unor obligaţii suplimentare de plată, în valoare de 99 de milioane de lei, provenite dintr-o decizie de impunere ANAF emisă în 30 iunie 2017, ca urmare a încheierii unui control aferent perioadelor anterioare", explică reprezentanţii Transelectrica. Potrivit acestora, anul 2017 s-a desfăşurat în condiţii dificile, fiind marcat atât de reducerea tarifelor reglementate (tariful pentru serviciile de sistem a fost diminuat cu 18,9%, iar tariful pentru serviciile de transport a scăzut cu 9,8%) pentru contrabalansarea unor profituri excedentare realizate în anii anteriori, cât şi de creşterea preţurilor pe piaţa de energie, cu impact în creşterea semnificativă a costurilor companiei, fapt reflectat şi în situaţiile financiare preliminare, scrieRomânia Liberă.
România, printre campioanele Europei la mâncare scumpă. Februarie a adus preţuri la alimente mai mari cu până la 12%.Luna februarie a adus românilor, comparativ cu toți ceilalți europeni, una dintre cele mai mari scumpiri la alimente faţă de perioada similară a anului trecut. Majorările au ajuns la unele produse la aproximativ 12%, în condițiile în care, în ultimii trei ani, luna februarie a adus creșteri nesemnificative de prețuri sau chiar ieftiniri ale produselor alimentare. Prețul la raft al alimentelor a crescut în luna februarie a acestui an cu 3,7% față de perioada similară a anului trecut, cea mai mare a patra scumpire din UE, se arată într-o analiză a Comisiei Europene, potrivit căreia pentru țara noastră s-a raportat cea mai mare creștere a indicelui armonizat al prețurilor de consum (este o măsură a prețurilor utilizată de Consiliul Guvernatorilor al UE pentru definirea și evaluarea stabilității prețurilor în Zona Euro per ansamblu, în termeni cantitativi), noteazăEconomica.
