Business report: Un nou proiect fantezist, Centura Capitalei la nivel de autostradă; Un gigant de telefonie mobilă, amendat cu o sumă uriaşă pentru că şi-a bătut joc de milioane de români; România importă energie electrică în orele de vîrf.

Joi, 24 mai 2018, 4:44 Revista Presei | Business

Un nou proiect fantezist, Centura Capitalei la nivel de autostradă. În 2007 s-au demarat primele lucrări de extindere la 4 benzi a centurii de nord iar după 11 ani, avem abia 20 de kilometri de şosea lărgită la patru benzi, iar pentru celelalte două tronsoane, A1 Bucureşti-Piteşti şi DN 7 (Chitila), respectiv DN2-A2 lucrările nu se vor termina mai devreme de anul 2020. Mai mult, centura Capitalei, cu o medie de peste 170.000 de autovehicule/zi, a ajuns un adevărat pericol public pentru şoferi din lipsa marcajelor, parapeţilor sau a semnalizării. În vara anului 2015, oficialii companiei de autostrăzi anunţau că din anul 2018 şoferii vor putea circula pe patru benzi pe toată lungimea variantei ocolitoare a Bucureştiului. Suntem în 2018, iar lucrările sunt în acelaşi stadiu, potrivit Capital.ro.

Un gigant de telefonie mobilă, amendat cu o sumă uriaşă pentru că şi-a bătut joc de milioane de români. ANCOM a anunţat miercuri că a aplicat două amenzi de peste un milion de lei companiei Telekom Mobile pentru incidentul de securitate din data de 5 martie 2018, când reţeaua a fost congestionată şi nu s-au mai putut efecua nici convorbiri, nici transferuri de date. „Analiza documentelor transmise de către Telekom Mobile cu privire la incidentul de securitate care i-a afectat reţeaua în luna martie a acestui an a arătat că au fost încălcări grave ale condiţiilor de disponibilitate ale serviciilor furnizate către utilizatori. A fost cel mai grav incident înregistrat pe piaţa comunicaţiilor electronice din România”, a declarat Sorin Grindeanu potrivit Gandul.info

România importă energie electrică în orele de vîrf. Datele de pe site-ul Transelectrica arată că, în luna mai, în orele de vârf de consum, adică seara, producţia de energie electrică a României nu mai poate susţine consumul iar în acele momente, România, care este în mod tradiţional exportator de energie electrică, recurge la importuri.  Cel mai mare import din această lună s-a înregistrat în seara zilei de 19 mai, când importam, la ora 21.18, la o putere orară de 1.373 MW, adică echivalentul energiei produse în ambele unităţi ale centralei de la Cernavodă, pe fondul unui aport foarte scăzut al surselor eoliene. Iar importuri au fost în fiecare seara din luna mai, atunci când este vârf de consum, dar şi în majoritatea dimineţilor. România este exportator net în orele de gol, potrivit Economica.net 

Chiriile de lux ale Clujului: mii de euro pe lună pentru a locui într-un apartament în oraşul de pe Someş. „Clujul a cunoscut o dezvoltare economică fulminantă în ultimii ani, datorată segmentului IT şi al numărului mare de studenţi ce aleg să studieze aici. Aproximativ 15% dintre romani s-ar muta în “oraşul de pe Someş”, conform unui raport al Băncii Mondiale, pentru calitatea vieţii. Fără să mai punem la socoteală şi străinii care aleg să trăiască aici. Cele mai multe apartamente sunt situate ultracentral sau în cartiere rezidenţiale liniştite, sunt spaţioase şi mobilate şi dotate modern. Adesea beneficiază de terase generoase, unele cu o privelişte superbă asupra oraşului”, potrivit Actualdecluj.ro

Contradicțiile investițiilor la români: Banii „în plus” se duc pe credite imobiliare, când nu zac în bănci. Românii au un comportament contradictoriu, dacă nu neglijent de economisire și investiție a „banilor în plus” față de acoperirea nevoilor curente, potrivit unui studiu recent lansat. Circa două treimi din români îşi lasă banii să lâncezească în bănci și o treime economisesc pentru avansurile la creditele imobiliare şi pentru terenuri, sau chiar cred că investesc suficient dacă folosesc astfel de credite. Pe de altă parte, proporţia celor care înţeleg că pensiile private sunt o formă de investiție ajunge la peste 36% (23% în 2016), iar acest instrument financiar îl întrece în preferinţe pe cel al creditelor pentru terenuri şi pe cel al asigurărilor de viaţă, potrivit Cursdeguvernare.ro.

Fosta firmă a lui Dan Voiculescu fuzionează cu un jucător mai mic și țintește o poziție de top 5. Două dintre cele mai cunoscute nume din brokerajul de asigurări, Globasig și Millennium Insurance Broker(MIB) fuzionează. MIB a fost controlată până anul trecut de familia Voiculescu. Ținta noii entităţi este un loc în top 5 brokeri de asigurare. Cei doi brokeri îşi vor pune la comun angajaţii, portofoliile şi partenerii în prima operaţiune de acest tip din istoria pieţei de brokeraj. Va rezulta o companie de top 10  şi unul dintre numele de top 3 din zona asigurărilor facultative, cu prime de aproximativ 85 de milioane de lei pe acest segment, potrivit Capital.ro

Incertitudinea privind viitorul Pilonului II a determinat fondurile de pensii private să-şi îngheţe planurile de investiţii din 2018. Apariţia discuţiilor privind viitorul pensiilor private din Pilonul II au determinat administratorii să adopte o tehnică a aşteptării, lăsând obiectivele de investiţii pe planul doi. Nici investiţiile pentru dezvoltarea businessului în România nu mai sunt luate în calcul, ci mai degrabă se caută soluţii de eficientizare a activităţii afacerilor pe plan local. Cei circa 600 de milioane de lei care intră lunar din contribuţiile angajaţilor la pensile private, în jur de fiecare 25 ale lunii, sunt direcţionaţi către titluri de stat sau depozite bancare, potrivit Economica.net

Cea mai inflexibilă piață a muncii: România, de departe pe ultimul loc în UE la contractele de muncă temporare. România s-a situat în 2017 pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea contractelor de muncă cu timp parţial sau temporare, cu doar 1,2% din total, cu consecinţe directe asupra flexibilităţii pe piaţa muncii. Imediat deasupra noastră figurează, grupul BELL, constituit din ţările baltice şi Bulgaria (Lituania 1,7%, Letonia 3,0%, Estonia 3,1% şi vecina de la sud de Dunăre 4,4%). De reţinut, valoarea înregistrată pentru bărbaţi este clar mai mare decât cea consemnată pentru femei (1,4% faţă de doar 0,9%), situaţie regăsită pe întinsul Uniunii doar în acelaşi grup BELL şi, marginal (22,3% faţă de 21,7%) în Portugalia, potrivit Cursdeguvernare.ro