Guvernul concurează dur cu economia privată pe banii băncilor. Care sunt mulțumite: muncă mai puțină, riscuri mai mici Volumul creditului guvernamental a crescut de circa 10 ori în ultimii 10 ani, iar ponderea în totalul plasamentelor bancare din România a sporit de aproape 5 ori, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). În schimb, ponderea creditelor pentru companii s-a diminuat de la 48% în 2007, până la 33% în aprilie 2018, în totalul activelor bancare interne. Băncile au o „expunere suverană semnificativă” și potrivit raportului Băncii Naționale a României din iunie 2018, care plasează expunerea printre cele mai ridicate cinci din Uniunea Europeană. La rândul său, Fondul Monetar Internațional (FMI) consideră că „deținerile băncilor de titluri suverane ale României au crescut foarte mult, expunându-le la pierderi de evaluare în cazul unei creșteri a dobânzilor sau a riscului suveran”, potrivit raportului FSAP de evaluare a sistemului financiar, publicat în mai, scrie Curs de Guvernare.
România, al patrulea producător de gaze din Europa, importă din Ungaria, ţară care nu produce România este cel mai mare producător de gaze din zona central şi est-europeană, are cel mai mic nivel de dependenţă de resursele din Rusia, dar în zilele geroase de iarnă ajunge să importe gaz înmagazinat în Ungaria, ţară cu o producţie nesemnificativă. Declaraţia a fost făcută acum două zile de deputatul PSD Iulian Iancu, la o dezbarele legată de potenţialul României de a fi hub energetic,dar, dincolo de tenta politică (PSD a guvernat între 2000 şi 2004, iar Iancu a fost secretar de stat) arată situaţia de fapt: Ungaria, ţară care nu are gaz, şi-a creat reţeaua şi mecanismele necesare pentru a scoate profit în un urma poziţiei geografice pe care o are, iar România, deşi are gaz, nu ştie să profite de situaţia sa. Conducerea FGSZ, echivalentul unguresc al Transgaz, a organizat o conferinţă de presă la Bucureşti, legată de proiectul BRUA, iar într-una dintre prezentările pentru jurnalişti, se vorbeşte chiar despre înmagazinare, precizează Economica.
Proiect de lege USR: Fiscul poate pune poprire pe conturi doar după o decizie judecătorească USR a depus un proiect de lege care vrea să limitează ”măsurile abuzive ale ANAF asupra antreprenorilor și firmelor”, potrivit unui comunicat de presă. Proiectul USR prevede că autoritățile vor putea începe executarea silită a românilor care nu-şi achită de bunăvoie obligațiile fiscale, numai după obținerea unei încuviințări judecătorești. “Strategia ANAF în multe cazuri poate fi rezumată la: poprește mai întâi, pune întrebări după. Se pune poprire, după care întreprinzătorul are de mers ore în șir la ghișee sau chiar în instanță, are de plătit avocați și de negociat cu executori. Labirintul birocratic în care este aruncat este imposibil de navigat pentru omul de rând. La asta se adaugă o serie de probleme administrative cum sunt faptul că popririle sunt dublate sau chiar complet lipsite de bază”, a declarat deputatul USR Claudiu Năsui, unul dintre inițiatorii proiectului, informează G4Media.
Povestea fermierilor din Ialomița care exportă sute de mii de pepeni din Cehia până în Dubai Mihai Ungurenuș, un cultivator de fructe de pădure din județul Argeș, a fost fascinat de modul în care lucrează în cooperativă mai mulți fermieri din Italia. „Într-o regiune din Italia sunt 5.000 de fermieri care au o plantație de 6.000 de hectare de meri. Pun doar cinci soiuri de măr“, își începe antreprenorul povestea. Dezbinați până în 1998, fermierii italieni în cauză au reușit în ultimii ani nu doar să-și dezvolte cooperativa și să fie profitabili, dar și să negocieze o cantitate mai mare de răsad pentru doar câteva soiuri pe care le plantează. Costurile de producție sunt și ele mai mici, iar veniturile au crescut de la an la an. Și asta pentru că totul stă în puterea de negociere. Ne întoarcem în România. De data asta în Bărăgan, județul Ialomița. Pe drumul național care leagă Urziceni de Slobozia, în dreptul localității Gheorghe Doja, la marginea șanțului sunt încropite mai multe barăci din lemn cu tarabe improvizate pe care zac mormane de pepeni. Mai oprește câte un client rătăcit, întreabă de preț și cumpără de curiozitate un pepene, relatează New Money.
Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate); 1,0% erau medii (cu 50-249 salariați); doar 0,2% erau mari (peste 250 angajați). De asemenea, arată o analiză a Eurostat, în rândul întreprinderilor mici, cele cu mai puțin de 10 angajați reprezentau 93% din numărul total de firme. În ceea ce privește România, în clasamentul funcție de numărul de salariați, se constată că urmează modelul celor mai mari economii europene (Marea Britanie, Franța și Germania) – angajați peste media UE, în marile companii, și sub media Uniunii – în firme mici: 44,4% – în întreprinderi mici; 21,1% în firme medii; 34,4% din total în companii mari, arată Curs de Guvernare.
Din ciudățeniile economiei de piață: De ce sunt fericiți oamenii de afaceri care au în apropiere un penitenciar cu regim relaxat de detenție? Salvarea sa e o închisoare. Mai în glumă, mai în serios, distanța scurtă dintre fabricile pe care le are în tot județul Constanța și un penitenciar local a fost șansa lui Ömer Süsli, antreprenorul de origine turcă stabilit în România în urmă cu aproape 30 de ani a cărui poveste ați putut-o citi pe larg în ediția trecută a NewMoney. „Din fericire, avem un penitenciar la Poarta Albă“, spune omul de afaceri, din ce în ce mai îngrijorat că acuta criză de personal frânează dezvoltarea companiilor sale, cu activități în domeniul producției de materiale de construcții și al retailului. Süsli nu înțelege cum Constanța are un șomaj de 4-5%, iar el are de ceva timp 600 de posturi libere. Penitenciarul de la Poarta Albă reprezintă pentru managerii săi un bazin de recrutare important. „De obicei (deținuții care muncesc în fabricile sale, n.r.) au sentințe de sub cinci ani și, după ce își termină pedepsele, majoritatea rămân la noi la muncă“, a afirmat Süsli în cadrul celui mai recent eveniment NewMoney „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, organizat la Constanța, potrivit New Money.
Noii latifundiari ai României: danezii de la Ingelby urcă în clasament până pe locul patru Compania daneză Ingleby, cea care şi-a extins portofoliul de terenuri arabile prin preluarea societăţii Campo D'Oro de la investitorul italian Giovanni Roncato, continuă să acumuleze pământ arabil pe teritoriul României. A devenit astfel, numai cu această societate, al patrulea cel mai mare exploatator de terenuri din România. Grupul danez de ferme de familie Ingleby mai controlează însă şi alte companii cu afaceri în cultivarea cerealelor. Printre acestea se numără Cross Wind SRL, care deţine în judeţul Timiş culturi vegetale şi ferme de animale şi Green Gate SRL. Potrivit unei raportări a companiei, anul trecut compania exploata 19.369 de hectare în România pe care le-a cultivat cu cereale, fasole, seminţe de iarbă sau coacăze. Compania deţine, de asemenea, şi aproximativ 3.700 de hectare de pădure, conform Economica.
UE, cel mai mare producător şi consumator de grâne de pe planetă Cu 165.787 de tone de grâu livrate în luna mai, Uniunea Europeană este cel mai mare producător la nivel mondial. Este totodată, şi cel mai mare consumator, cu un consum de 142.749, arată datele Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite. În topul producătorilor, Uniunea Europeană este urmată de China, care în luna mai a avut o producţie totală de 142.198 de tone de grâu. A avut, de asemenea, şi un consum de 132.277 de tone, fiind al doilea cel mai mare consumator. Al treilea cel mai mare producător de grâu din lume este India, care în luna mai a produs 104.719 de tone de grâu şi a consumat 108.026 de tone. Şi Federaţia Rusă se numără printre producătorii de top de grâu - graţie zonei sud-estice a ţării, foarte fertilă -, cu o producţie lunară de 79.366 de tone. Raporat la producţie, Rusia a avut un consum relativ redus, de doar 46.297 de tone, ceea ce i-a conferit în luna mai un surplus de 33.069 de tone, scrie România Liberă.
