Câți bani face în România divizia de gaming a proprietarului PornHub. Super Hippo Studios RO, subsidiara din România a diviziei de jocuri video a grupului multinațional MindGeek, care deține site-urile de top pentru adulți PornHub, YouPorn, RedTube și multe altele, precum și casele de producție de profil Brazzers, Digital Playground și Reality Kings, și-a majorat anul trecut cu peste 85% cifra de afaceri și cu 52% profitul net. Astfel, Super Hippo Studios RO SRL a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 17,9 milioane lei, în creștere cu peste 85% de la cea de 9,65 milioane lei consemnată în 2017. În primul său an de activitate, 2016, Super Hippo Studios RO SRL a avut un rulaj de 6,83 milioane lei, scrie Profit.

businessFoto: Colaj foto

Discuţii pentru vânzarea Castelului Peleş. Cine este primul interesat. Interes tot mai mare din partea statului român pentru a cumpăra Castelul Peleş! Discuţia despre posibila vânzare a Castelului Peleş ar urma să aibă loc la finalul acestei luni, odată cu prelungirea contractului de închiriere, semnat între Casa Regală şi Ministerul Culturii. În momentul de faţă, instituţia plăteşte lunar către castel o chirie de aproape 70.000 de lei, pentru Muzeul Peleş, care se află în interiorul monumentului. Dacă ar fi scos la vânzare, statul român ar avea drept de preemțiune, adică să fie consultat cu prioritate. De altfel, nu este prima dată când se poartă negocieri, scrie Digi24.

România, pe locul patru în Europa la scumpirea serviciilor de sănătate. În anul 2018, „inflația medicală" a fost de 15%, de peste trei ori mai mult comparativ cu rata inflației generale (4,6%), consemnată la nivel național, potrivit unui studiu realizat de Mercer Marsh Benefits pe baza informaţiilor furnizate de companiile de asigurări care vând asigurări de sănătate. În restul Europei, costurile medicale au crescut cu 0,5%, până la o medie de 8,1%. Costurile serviciilor medicale, de la analize de sânge, ecografii, tomografii, RMN sau radiografii, şi până la banalul exudat faringian care trebuie făcut înainte de a duce copilul la grădiniţă sau la şcoală, s-au scumpit pe parcursul anului trecut, scrie Economica.

Trotinetele electrice sunt în pericol! Taximetriştii cer acum şi interzicerea acestora, ca să nu moară de foame. Zilele acestea, spiritele s-au încins la maximum după ce propunerea de ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea serviciului de transport alternativ a fost discutată în cadrul unor dezbateri publice organizate de Ministerul Transporturilor. Pe forumuri, taximetriştii fac strategii ample de boicotare a tuturor mijloacelor de transport alternativ. Un taximetrist din Bucureşti le solicită colegilor săi să declanşeze atacul şi împotriva trotinetelor electrice: „Ori ne ducem la guvern iară, ori mă duc şi mă apuc să le arunc în Dâmboviţa”, scrie bărbatul într-un grup de pe Facebook al taximetriştilor, potrivit Adevarul.

Firmele care vor realiza puncte de încărcare pentru mașinile electrice vor primi ajutoare de la stat. Guvernul a adoptat un memorandum pentru finanţarea reţelei de staţii de alimentare a vehiculelor electrice. Astfel, firmele care vor realiza puncte de încărcare pentru vehicule electrice vor primi ajutoare de la stat. Bugetul alocat pe parcursul celor șase ani de valabilitate a programului este de 250 milioane de lei (aprox. 53 milioane de euro), din care 92 de milioane de lei reprezintă alocarea pentru acest an. Banii vor fi daţi pentru staţiile amplasate pe autostrăzi, drumuri naţionale şi europene şi vor trebui amplasate la o distanţă de circa 100 de kilometri una de cealaltă, potrivit Ziarul de Iasi.

Comportamentul la plata facturilor între companii – în România și statele UE. Durata medie de plată a facturilor între companii a crescut în România cu 17% până la 41 de zile (de la 35) în 2018. Media europeană este de 40 de zile potrivit raportului privind comportamentul de plată în 29 de țări europene realizat de Intrum în primele patru luni ale anului. De asemenea, entităţilor publice le ia mai mult timp ca anul trecut să-şi plătească facturile: 45 de zile faţă de 43 în 2018 şi 40 în 2017, scrie Curs de guvernare.

De ce cumpără românii din ce în ce mai mult. Supermarketurile şi mall-urile, vânzări spectaculoase. Cumpărăm mult, din ce în ce mai mult, ne arată şi cifrele unui studiu GFK, dar şi realitatea. În 2018 un român a cheltuit în medie 5.083 de euro, mai mult faţă de 2017 când o singură persoană a cheltuit 4.556 de euro. Pe ce se duc banii? Cel mai mult pe lucruri de uz zilnic: produse de curăţenie, întreţinere, îmbrăcăminte şi alimente. Pe de altă parte, la nivelul Uniunii Europene suntem la coada clasamentului atunci când vine vorba de puterea de cumpărare. Media de consum este de 16.878 de euro pe an, în timp ce la noi e de trei ori mai mică, aşadar cheltuim tot ce avem, scrie Stirile ProTv.

SRI a pus în funcțiune sistemul pentru anumite firme și persoane fizice. Serviciul Român de Informații (SRI) a pus în funcțiune sistemul IT prin care se speră că va fi mai bine controlat modul de cheltuire a banilor în instituții publice. Sistemul ar trebui să poată identifica rapid și firmele ai căror acționari sau administratori figurează la mai multe societăți și au cazier judiciar, precum și persoanele fizice în cazul cărora sunt neconcordanțe între venitul declarat și clădirile, terenul sau mașinile cumpărate. Conform caietului de sarcini al licitatiei, introducerea unui astfel de sistem informatic de integrare și valorificare operațională și analitică a volumelor mari de date este argumentată de SRI prin modernizarea și eficientizarea activităților interne ale instituțiilor cu atribuții în prevenirea și combaterea fenomenelor de terorism, crimă organizată, corupție sau evaziune fiscală, potrivit Profit.