Dragnea, in fata judecatorilor: La partid veneau oameni care nu aveau studii superioare, dar voiau sa fie directori de fabrici. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus, miercuri, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde este audiat in dosarul in care este judecat pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual, alaturi de fosta sa sotie si de fosti angajati ai DGASPC Teleorman, ca respinge categoric toate acuzatiile care i se aduc, pentru ca se considera nevinovat. El este audiat la aceasta ora, la mai bine de patru ore de la inceperea procesului, timp in care a asistat la audierea a trei dintre martorii din dosar. Magistratii au inceput audierea lui Liviu Dragnea dupa ora 14.00, in conditiile in care liderul PSD a cerut sa fie audiat ultimul. Am inteles acuzatiile care imi sunt facute, dar le resping categoric pentru ca ma consider nevinovat, a sustinut Liviu Dragnea, potrivit ziaruldeiasi.ro

politicFoto: Hotnews

Klaus Iohannis, pe "lista neagra" de la Comisia Europeana. A fost prezentata o noua lista. Unul dintre politicienii vizati este si Mircea Diaconu pentru conflicte de interese, Alistar Theodor Victor, Ecaterina Andronescu. Surpriza serii a venit cand Gadea a dezvaluit ca si Klauss Iohannis a fost trecut pe lista respectiva. Scandalul "listei negre" de la Antena 3 continua si miercuri seara, cu noi dezvaluiri in cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" prezentata de Mihai Gadea. A fost prezentata o noua lista. Unul dintre politicienii vizati este si Mircea Diaconu pentru conflicte de interese, Alistar Theodor Victor, Ecaterina Andronescu. Surpriza serii a venit cand Gadea a dezvaluit ca si Klauss Iohannis a fost trecut pe lista respectiva. Notarul Laura-Iuliana Scantei, care se afla pe lista persoanelor care au avut acces la arhiva SIPA a sustinut ca acele liste faceau referire la persoane implicate in dosare ale caror termene erau tergiversate, potrivit Romania Libera.

A inceput negocierea noii Uniuni Europene. Unde se va plasa Romania? La cateva zile dupa reconfirmarea in pozitia de cancelar, Angela Merkel a revenit la discutiile cu Emmanuel Macron despre viitorul Uniunii Europene. Prima idee transmisa publicului este ca la summitul din 28-29 iunie ne putem astepta la comunicarea unui proiect conturat al reformei, din care sa putem intelege spre ce ar dori Marile Puteri europene sa se indrepte Uniunea, in deceniile viitoare. Personal, cred ca termenul este nerealist, trei luni fiind insuficiente pentru distilarea unui concept acceptat pe scara larga si a unui plan de actiune cu sanse reale de a fi pus in aplicare. Dar, daca referirea se face doar la enuntarea unei liste de dorinte, ceea ce nu inseamna automat un plan/planificare efectiva a reformei, atunci da, este posibil sa aflam in trei luni cam cum isi doresc Franta si Germania sa arate Uniunea Europeana de maine. Cu conditia ca Berlinul si Parisul sa ajunga pana atunci la un acord, ceea ce parea destul de dificil in septembrie, chiar inainte de alegerile germane, cand Macron a prezentat la Universitatea Sorbona planul care ii poarta numele, in fapt o lista de propuneri primita cu destule rezerve de numerosi politicieni germani, potrivit contributors.ro.

Seful de la Autostrazi vrea bani in plus pentru performantele sale. Consiliul de Administratie al Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale a discutat luni posibilitatea de a plati bani in plus directorului general al Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe langa salariul acestuia de 4.700-7.000 de euro lunar, pe criterii de "performanta". Performantele directorului general CNAIR, Stefan Ionita, care l-ar indreptati pe acesta sa primeasca mai multi bani pe langa salariul sau, sunt neclare. In ultimii 2-3 ani compania nu a predat circulatiei niciun kilometru de autostrada, licitatiile stau blocate si contestate, contractele semnate nu demareaza, constructorii cer sute de milioane de euro daune iar majoritatea drumurilor nationale si autostrazilor sunt gaurite. Cu toate acestea membrii CA CNAIR s-au intrunit luni sa aprobe, printre altele, luni o metodologie de evaluare a indeplinirii indicatorilor de performanta ai Directorului General si modul de calcul al componentei variabile, potrivit Digi24.ro.

Politica si religie - o disputa veche de cand lumea. Ministrul de Interne este simultan si ministru al Religiilor si Constitutiei. Pesemne ca nu a inteles sarcinile sale, altfel nu ar incalca atat de voit limitele mandatului sau, crede Michel Friedman. Horst Seehofer nu a spus ca "Islamul politic" nu apartine Germaniei. La fel, nu a spus nici ca "islamismul" nu apartine Germaniei. Cuvintele sale au fost fara echivoc: "Islamul" nu apartine Germaniei. Nu este o declaratie intamplatoare. Ministrul de Interne stie foarte bine ce face. Si o face cu premeditare. Aici traiesc milioane de germani de religie islamica. Nu doar de aceea Islamul este o realitate a Republicii Federale. Este astfel si doar din principiu. Tocmai ministrul de Interne, care este simultan si ministru al Constitutiei, ar trebui sa cunoasca Articolul 4 al legii fundamentale germane, care defineste astfel libertatea religioasa: orice om are dreptul sa creada in ceea ce vrea el. Orice religie este posibila, orice credinta este acceptabila, atat timp cat nu lezeaza Constitutia. Ca politician sa respingi existenta unei religii raspandite la nivel mondial ca parte integranta a realitatii socio-religioase germane este un semn al unei foarte dubioase intelegeri a notiunii de libertate religioasa, potrivit Deutsche Welle.