Vladimir Putin acuza radiourile opozitiei de insulta si de faptul ca refuza dialogul. Vladimir Putin a acuzat postul de radio afiliat opozitiei din Rusia de insulta si de faptul ca serveste intereselor puterilor straine, informeaza Reuters. Atacul ar putea fi un semnal ca prim-ministrul rus, care are toate sansele sa devina presedinte in urma alegerilor din martie, in ciuda protestelor de strada, si-a pierdut rabdarea atunci cand este criticat de mass-media. "Vad ca sunteti suparati pe mine. O vad pe fata voastra. De ce? Eu nu ma supar pe voi atunci cand ma jigniti de dimineata pana seara", a declarat Putin in fata jurnalistilor reuniti la resedinta sa din suburbiile Moscovei. Premierul rus a precizat ca a auzit o emisiune radio in care se discuta despre planurile americane de aparare anti-racheta, "care servesc intereselor altor tari in detrimentul Federatiei Ruse". "Stateam in pat si ma gandeam: 'Aceasta nu este o informatie, ci serveste intereselor unei tari in detrimentul alteia", a afirmat Vladimir Putin in fata a 30 de editori rusi, intr-un discurs cat se poate de natural. Printre cei prezenti la reuniune s-au aflat cei mai importanti editori ale celor trei televiziuni detinute de stat, renumite pentru faptul ca in talk-show-urile politice ii ataca pe liderii opozitiei. Vladimir Putin a fost intrebat de un jurnalist daca e pregatit sa se intalneasca cu unii dintre liderii miscarilor de protest, Boris Akunin sau Dmitry Bykov, cei care au creat Liga de alegatori cu scopul de a preveni frauda la alegerile prezidentiale din martie. "Toata lumea are nevoie de un vot corect", i-a spus jurnalistul lui Putin. "De ce nu va intalniti cu acestia in ciuda faptului ca nu toata lumea de acolo va iubeste", a continuat Venediktov. Putin a declarat ca este pregatit pentru dialog, insa liderii opozitiei refuza sa colaboreze.

Presa in diagonalaFoto: Colaj foto

Cinci turisti straini, ucisi de persoane inarmate in nordul Etiopiei. Addis Abeba acuza rebelii antrenati de Eritreea. Doi germani, doi unguri si un austriac au fost ucisi de persoane inarmate in nordul Etiopiei, in timp ce alti doi germani si doi etiopieni au fost rapiti, a declarat miercuri un purtator de cuvant al guvernului de la Addis Abeba, Bereket Simon, citat de Reuters. Cei doi etiopieni rapiti sunt un politist si un sofer. Oficialul a spus ca un cetatean italian si unul ungur au fost raniti grav in atacul impotriva turistilor straini. Un alt turist european a scapat nevatamat. Bereket a spus ca cele patru persoane rapite au fost duse peste granita, in Eritreea. Incidentul a avut loc marti in regiunea desertica Afar, o zona cunoscuta pentru atacurile bandelor inarmate provenite atat de Etiopia, cat si din Eritreea. Potrivit BBC, turistii vizitau o regiune vulcanica din Afar. Guvernul din Eritreea a negat vehement ca rapitorii sunt oameni ai regimului. Eritreea si-a castigat independenta fata de Etiopia in 1993, insa cele doua tari sunt implicate in confruntari la frontiera. Intre 1998-2000, intre cele doua state s-a desfasurat un razboi soldat cu zeci de mii de morti si raniti. (A.N.)

Rusia avertizeaza ca un atac impotriva Iranului ar provoca "o catastrofa". Rusia a avertizat miercuri ca un atac impotriva Iranului ar putea provoca o catastrofa, transmite Reuters, care il citeaza pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Seful diplomatiei de la Moscova a adaugat ca sanctiunile impuse de Statele Unite si Uniunea Europeana impotriva Teheranului urmaresc sa provoace nemultumiri publice prin "strangularea" economiei iraniene. Lavrov a afirmat ca sanctiunile occidentale impotriva Iranului si discutiile despre un posibil atac submineaza eforturile de a relua negocierile menite sa asigure ca Iranul nu fabrica arme nucleare. Serghei Lavrov a declarat ca tarile occidentale trebuie sa se concentreze pe reluarea discutiilor blocate intre puterile mondiale si Teheran, "si nu pe sanctiuni, cu atat mai putin pe amenintarile cu folosirea fortei". "Nu am nicio indoiala ca va turna benzina pe un foc care deja arde mocnit, focul ascuns al confruntarii dintre suniti si siiti, si, dincolo de asta, va provoca o reactie in lant - nu stiu unde se va opri", a declarat ministrul rus, referindu-se la posibilitatea unui atac impotriva Iranului. "In ceea ce priveste sansele ca aceasta catastrofa sa se produca sau nu, ar trebui sa-i intrebati pe cei care discuta in mod repetat despre asta", a spus seful diplomatiei de la Moscova. Lavrov a evidentiat opozitia Rusiei fata de impunerea de sanctiuni suplimentare de catre Consiliul de Securitate al ONU sau UE impotriva Iranului. "Toate sanctiunile inimaginabile care ar putea influenta atitudinea Iranului in sfera nucleara... au fost epuizate", a afirmat Lavrov.

Mii de functionari publici spanioli au manifestat impotriva masurilor de austeritate. Mii de functionari publici ai guvernului catalan, politisti, pompieri, gardieni, personalul din domeniul sanatatii si al invatamantului au manifestat, miercuri, la Barcelona, impotriva noilor masuri de austeritate aflate in dezbatere in Parlament, informeaza AFP. "Spuneti nu taierilor bugetare. Sa salvam serviciile publice", scria pe una din pancartele purtate de coloana cu manifestanti, care a marsaluit prin centrul capitalei catalane, inainte de a merge in fata Parlamentului regional, unde deputatii s-au reunit pentru dezbaterea bugetului pe 2012. Peste 10.000 de functionari publici au participat la demonstratii, potrivit guvernului regional, si 30.000 de parsoane, potrivit sindicatelor. Pompierii, care au purtat uniforma si casti, au aruncat cu spuma carbonica pe strazi si au distribuit pliante in care isi strigau nemultumirile: "Ajunge cu taierile, nu va mai atingeti de drepturile noastre". Inca din 2011, guvernul catalan condus de coalitia nationalista, a decis sa reduca bugetul cu un miliard de euro, adica 10% din buget, ceea ce a afectat serios sectorul sanitar din Spania. Guvernul regional, condus de Artur Mas, a anuntat in luna noiembrie un nou plan de austeritate pentru 2012. Noul plan prevede reduceri salariale pentru functionarii publici, o crestere a taxelor la combustibili, inscrierea la facultate, apa si transporturi, obiectivul fiind de a economisi 625 milioane de euro.

Autoritatile din Germania vor crea o baza de date cu nume ale neo-nazistilor. Ministrii germani vor crea un registru national care sa contina numele membrilor unei celule de extrema dreapta, dupa ce autoritatile au descoperit zece crime comise de celula neo-nezista incepand din anul 2000, scrie BBC. Autoritatile federale si de stat estimeaza ca exista aproximativ 10.000 de neo-nazisti in Germania. Politia si serviciile de informatii germane au fost criticate dur pentru ca nu au reusit sa descopere banda aflata in spatele crimelor. Banda, cunoscuta sub numele de celula Zwickau, a devenit cunoscuta in momentul in care Beate Zschaepe si-a incendiat apartamentul inchiriat, iar corpurile a doi barbati, posibili complici, au fost decoperite ulterior intr-o rulota. Grupul extremist ar avea legatura cu uciderea a noua persoane, majortatea de origine turca, dar si a unui politist, intre anii 2000 si 2007. Celula neo-nazista este acuzata, de asemenea, de doua atacuri cu bomba. Baza de date va include numele extremistilor care sprijina verbal neo-nazismul sau care planuiesc acte de violenta extremista. Registrul va fi alcatuit dupa modelul american al bazelor de date ce contin date al islamistilor extremisti, in urma atacurilor din 11 septembrie.