Subiectele Zilei: De unde vrea Guvernul sa aduca investitii de 10 miliarde euro; Exploatarea Aurului, de la metoda lanii de oaie la tehnologiile moderne; Regionalizarea ca un cartier de blocuri

Sâmbătă, 13 iulie 2013, 2:56 Revista Presei | Subiectele Zilei

De unde vrea Guvernul sa aduca investitii de 10 miliarde euro. "Planul National de Investitii Strategice si Creare de Locuri de Munca" prezentat ieri de Guvern urmareste cinci domenii-cheie: energie, resurse minerale, agricultura, industrie, infrastructura. Astfel, Cabinetul Ponta se pregateste sa dea unda verde proiectului de la Rosia Montana, sa diferentieze redeventele pentru exploatarea resurselor de petrol si gaze in interiorul tarii si din Marea Neagra si sa listeze la bursa Hidroelectrica. Toate redeventele colectate de stat vor intra intr-un fond de dezvoltare. "Planul de investitii" vorbeste in primul rand despre lucrurile deja facute de Guvern: "2012 - consolidare macroeconomica, masuri de dreptate sociala, reluarea cresterii economice, oprirea risipei din banii publici". Cum suntem deja in 2013, putem presupune ca ne-am consolidat macroeconomic cu succes, am reluat cresterea economica (un mare merit il va avea anul agricol bun din 2013) si am stopat decisiv si risipirea banului statului, de vreme ce tocmai au fost majorate plafoanele pentru achizitiile publice, noteaza Romania Libera.  

Mama fondatorului de la Trilulilu este cercetata pentru evaziune fiscala cu porci. Un expert contabil din Cluj a tras un tun la bugetul de stat, in valoare de mai multe milioane de lei, dupa ce a inregistrat fictiv in contabilitatea firmelor pe care le controla importuri si exporturi intracomunitare. Intr-un singur an, Carmen Zina Lador si-a bagat in buzunar 8.39 milioane de lei, TVA care era datorat statului din importul de porci si cereale. Zina Lador este mama fondatorului Trilulilu, Sergiu Biris si a fost arestata pentru 29 de zile. Amanunte interesante au iesit la iveala din dosarul penal in care Zina Lador, mama lui Sergiu Biris, fondatorul Trilulilu, a fost acuzata ca a dat un tun la bugetul de stat de aproape doua milioane de euro, informeaza EVZ.

Exploatarea Aurului, de la metoda lanii de oaie la tehnologiile moderne. In prezent, cererea de produse miniere pe plan mondial, in special pe sectorul nonenergetic, este in crestere. Aurul, argintul, platina sau alte minereuri auro-argentifere sunt pretuite in toata lumea, dar nu multi stiu cum ajung aceste metale pretioase sa fie folosite in industrie sau chiar transformate in bijuterii. Pana acum cateva sute de ani, in lume inca se spala nisip pentru a gasi aur, dupa metodele folosite in antichitate - astfel, dupa ce minereul era scos din subteran, era zdrobit, apoi sfaramat intr-un fel de rasnite, iar "faina cu aur" era spalata pe scanduri imbracate in lana sau in jgheaburi, scrie Capital. 

Regionalizarea ca un cartier de blocuri. Care sunt mai eficiente? Regiunile cu forma rotunda sau cele cu forma alungita? De fapt exact acest tip de rationament ar trebui evitat. Problema regionalizarii se vadeste atat de grea pentru Romania si pentru ca nu exista norme. Un politician din opozitie declara recent ca partidul sau va sustine regionalizarea proiectata de USL "daca respecta regulile europene". Este evident o afirmatie lipsita de sens caci in acest domeniu nu exista reguli europene. Daca ar fi fost asa, Romania ar fi realizat regionalizarea de mult, inca din faza pregatirilor de aderare, noteaza Deutsche Welle. 

Raport de tara. Calarasiul a castigat cursa regionalizarii in fata Ialomitei. Judetele Ialomita si Calarasi au intrat in aceasta seara in competitia regionalizarii, competitie din care a iesit castigator judetul Calarasi. Timp de o saptamana, in cadrul campaniei "Raport de tara", Digi24 a prezentat cele doua judete, cu plusurile si minusurile lor. Judetul Calarasi a obtinut 50 de puncte cumultate pe trei sectiuni din partea membrilor juriului invitati in platoului. Ialomita a primit din partea juriului 44 de puncte. Inainte de inceperea competitiei, judetul Calarasi conducea competitia cu 1036 de voturi, fata de Ialomita, care inregistrase 670 de voturi.  

Tarom: Sindicatele acuza ca a crescut numarul de directori. Conflictul dintre Consiliul de Administratie al Tarom si directorul executiv, belgianul Christian Heinzmann, s-a transferat in zona sindicatelor. Heinzmann a castigat sustinerea oamenilor din subordine, pentru ca a refuzat sa faca disponibilizari si si-a propus sa eficientizeze personalul. Sindicatul il sprijina, desi recunoaste ca reforma la nivelul personalului a intarziat. Una din acuzele recente pe care sindicatul o aduce CA este ca, desi vrea sa impuna o restructurare de personal, cu toate astea a infiintat noi posturi de directori si "directorasi". Iosif Octavian, seful de sindicat al Tarom a declarat pentru EVZ ca posturile in cauza au aparut la "finanicar, IT si comunicare".  

Romani CRISS: Ponta recunoaste ca statul roman nu a facut nimic pentru integrarea romilor. Organizatia Romani CRISS il acuza pe premierul Victor Ponta ca "a recunoscut public ca statul roman nu a facut nimic pentru integrarea romilor, in ultimele doua decenii", intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui ONU, Comisiei Europene, Agentiei pentru Drepturi Fundamentale si Departamentului de Stat american. ONG-ul cere organismelor internationale sa ia act de declaratiile premierului Victor Ponta si sa ceara Guvernului roman clarificari privind felul in care a coordonat si implementat politicile publice pentru romi, in ultimii 20 de ani, informeaza Romania Libera. 

Viitorul e in trecut. Inapoi, la masina de scris! Este doar una din consecintele colaterale ale dezvaluirilor facute de fostul agent al NSA: in internet nimic nu mai este sigur.Tablitele de piatra, inscriptiile in bronz, manuscrisele miniate pe pergament sau foi de papirus, documentele caligrafiate sau dactilografiate, strinse in dosare, depuse in arhive, pazite toate cu strasnicie, in seifuri sau sub vitrinele de sticla armata risca infinit mai putin sa fie furate decit informatiile strict secrete care circula in internet. onstatarea este la mintea cocosului dar a fost nevoie de cazul Snowder, de afacerea Wikileaks, pentru ca, brusc, serviciile secrete sa aiba revelatia vulnerabilitatii mesajelor strict confidentiale, noteaza Deutsche Welle.