In ajunul Craciunului, cind toata lumea era pe picior de vacanta, o institutie arondata Ministerului Agriculturii tocmai isi sufleca minecutele si se apuca sa munceasca cu sirg. Avea sa dea rapid la rechinii din piscicultura niste sturioni inveliti intr-un contract de sute de mii de euro. De ce i-a apucat harnicia taman de Craciun veti vedea mai jos.

Mai intii sa facem cunostinta cu coana institutie,

care se cheama, pe numele ei de fata mare, Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Pe ce ne bazam cind spunem ca e fata mare, mai ales ca dumneaei lucreaza cu peste? Pai, stim sigur ca, de cind a fost facuta, cei care ar fi putut sa-i ridice poalele in sus si sa o controleze la dedesubturi („dessous-uri“ pentru francofili) nu au miscat nici un deget. Desi ocazii ar fi avut destule, unele dintre ele fiind semnalate chiar de noi. Dupa cum am spus in repetate rinduri anul trecut, virginala CNAFP este un gauroi imens prin care s-au scurs anual in jur de 10.000.000 RON (100 de miliarde de lei vechi). Iata citeva detalii scabroase ale acestei scurgeri. Corpul de Control al Ministerului Agriculturii, minister la care e arondata compania, a socotit in vistieria CNAFP citeva prejudicii demne de luat in seama de DNA: 1,77 miliarde de lei, din cauza unor contracte de concesiune dezastruoase, din care nu s-a incasat redeventa; 214 milioane de lei, din cauza unor contracte de arenda, cu redeventa neachitata; 106 milioane de lei, urmarea unor contracte de asociere cu redevente neincasate.

Alte 3,6 miliarde s-au dus pe Apa Simbetei,

care curge pe mai multe riuri ce ar fi trebuit repopulate cu puiet. Repopularea trebuia facuta de firmele care au concesionat luciuri de apa si si-au bagat navodul in ele. Pe linga concesionari, CNAFP le-a facut si niste concesii imense. Iata citeva mostre din raport, pe care procurorii DNA au avut ocazia sa le mai citeasca in revista noastra, dar s-au facut ca nu inteleg slova: pentru refacerea potentialului piscicol, concesionarul s-a angajat sa introduca anual 5.000 de alevini de sturioni si 1.000 de kilograme de puiet de crap si somn. Aceste cantitati au fost modificate prin anexe la contract, nesemnate, in defavoarea CNAFP si la valori exagerat de mici si neconforme cu realitatea. In sectorul 9 Dunare, concesionarul, firma Ridalcoom SRL, nu a investit in 2005 nici un leu pentru populare. In sectorul 10 Dunare, Asociatia Pescarilor „Abranus“ a uitat de obligatia de a popula zona cu 45.000 de larve de stiuca. In sectorul 11, la fel. Asociatia „Zimpesco“ din Zimnicea, dupa ce a strins navodul, a uitat ca avea obligatia sa planteze unde a pescuit 5.000 de bucati de stiuca si vreo 500.000 de bucati de larva de salau. In sectorul 12 si mai nasol. SC Malageanu SRL si SC Geo & Olt SRL din Corabia si-au bagat carasul in ea de Dunare si nu si-au respectat deloc obligatia de a popula zona. Aveau de plantat nu mai putin de 2.000 de kilograme de puiet.

Revenim la finele lui 2007.

Fix inainte de Craciun, cu ce se ocupa CNAFP?

Pirlea porci cu butelia in batatura? Nntt, pirlea doar bugetul de stat la cel mai inalt nivel din companie. Sub pretextul ca repopuleaza Dunarea cu sturioni, CNAFP a incheiat cu firma privata Kaviar House un contract de finantare, bun ca un prostovol aruncat peste o gramada de bani publici. In contract se zice ca CNAFP-ul finanteaza o „activitate de cercetare“ pusa la cale de Kaviar House. Care cercetare, atentie, consta in repopularea Dunarii cu 15.000 de puieti de morun. O cercetare care se rezuma doar la o activitate de repopulare cu puiet? Suna ciudat, nu? Si chiar este. Va explicam imediat de ce a recurs CNAFP la o astfel de motivatie.

Integral in Academia Catavencu