Povestea şefului de CAP care a înfiinţat prima fabrică de procesare a plantelor într-un sat din România. Cum obţinea esenţa pentru celebra băutură Brifcor.Tudor Dănacu are 85 de ani, povestiri dintr-o perioadă pe care o consideră glorioasă şi marele regret că s-a ales praful de tot ce reuşise să construiască, lucruri aproape de neimaginat, alături de sătenii săi. Comuna olteană Cezieni, una cu o istorie pentru care există dovezi palpabile încă din vremea romanilor, este astăzi recunoscută pentru sărbătoarea-fenomen care se ţine de Drăgaică, singura ocazie în care tot satul îşi arată minunile din vechea ladă de zestre. Sărbătoarea a reînfiinţat-o inginerul agronom Tudor Dănacu în 1974, cu gândul la copilăria răpită de comunişti. Era pe atunci şef de CAP şi visa să-şi vadă sătenii din nou veseli şi cu chef de horă. A reuşit în cele din urmă, ajutat de învăţători şi de preotul satului. Despre Sărbătoarea Iilor s-a scris şi se va mai scrie, însă inginerul e trist că nu le mai poate arăta musafirilor nenumăraţi care vin cu această ocazie celelalte minuni de care au fost în stare sătenii săi, relateazăAdevărul.
Cine ne reformează sistemul educațional. În mod discret și în umbra protectoare a marilor scandaluri, Ministerul Educației promovează cele mai absurde și scandaloase reforme. Ministerul Educației a anunțat că vrea să facă o nouă reformă a școlii românești, una ”cu un nou spirit și de o altă anvergură, o lege cuprinzătoare, coerentă și flexibilă”. În acest scop a fost constituit și un Consiliu Consultativ care, așa ca toate echipele eterogene de același tip, este greu de reunit și practic nefuncțional (ex. proiectul de țară al președintelui Iohannis și consiliul aferent). Judecând însă după cine se află în fruntea ministerului, există mai curând motive de îngrijorare. Ce reformă poate promova un ministru care a lucrat manifest împotriva ierarhizării universităților și pentru care, după toate aparențele, ideea în sine a unei ierarhii intelectuale este nelegitimă? Ce-i drept, ministrul Educației nu a oferit suficiente explicații, dar el a dat impresia că nu distincția, meritul, performanța sunt orizontul școlii de azi, ci uniformizarea. El a repartizat fondurile destinate universităților în mod ”echitabil”, scrieDeutsche Welle.
O propunere a lumii sportului, împotriva momentelor de haos și violență din Parlamentul României: zona mixtă. Sorina Ionașc, unul dintre reporterii prinși în meleul de ieri de la Parlament, scrie o cronică la cald, dar lucidă, a întâmplărilor. Îmbrâncelile au fost reciproce, dinspre ziariști spre politicieni și invers. ”Am fost animale, toți la un loc. Pesediști, useriști, jurnaliști, protestatari”. Momentele de haos nu sunt un accident. Sunt aproape o certitudine. Ele sunt dictate nu doar de tensiunea din eterul țării, dar și de spațiul limitat și impropriu dialogului. Ieșiți la pradă cu creierul de savană, oamenii, că indiferent de meserie rămânem oameni, își dau coate și trag unii de alții, mânați de reflexul atavic al supraviețuirii. Sportul a trăit mii de astfel de momente de ostilitate între campioni, jurnaliști și fani. Că nu e mai puțină adrenalină la finalul unui meci de fotbal sau al unei partide de hochei decât în Parlament! Cam de două decenii, sportul mondial a găsit o soluție: zona mixtă, potrivittolo.ro.
Explicațiile Jandarmeriei pentru incidentele de la protestul de miercuri: „Mesaje propagate fără discernământ”. „În ultimele ore, în mediul online au apărut multe explicații a ceea ce s-a întâmplat aseară în piață, explicații dintre cele mai false, dar care atingeau o coardă sensibilă a opiniei publice. Aș face apel la raţiune și aș explica ce s-a întâmplat aseară, făcând apel la raţiune. Aseară am avut o manifestație publică pe care n-a interzis-o nimeni. Au fost niște incidente, dar aș pune întrebarea de la ce au pornit. Era nevoie, oare, la ora 18, când erau 200 de oameni, de blocarea unei artere mari? Cred că nu. În momentul în care orice structură face recomandări, ia măsuri pentru a limita efectele manifestațiilor, cetățenii trebuie să respecte aceste măsuri? Cred că da”, a spus Georgian Drăgan. În opinia sa, oamenii care nu sunt la proteste trebuie să poată ajunge dintr-un loc în altul, ambulanțele trebuie să poată tranzita zona, potrivitDigi24.
Două sute de străzi din Capitală nu sunt asfaltate. Sute de mii de oameni, afectați de lipsa infrastructurii. De altfel, în Bucureşti, o capitală cu pretenţii europene, sute de mii de oameni trăiesc mai rău ca în mediul rural. S-au mutat în case şi în blocuri noi, dar fac slalom printre noroaie, bălţi şi gunoaie şi, aşa cum aţi văzut, când plouă e dezastru. Infrastructura nu a ţinut pasul cu dezvoltarea imobiliară, astfel ca aproximativ două sute de străzi sunt în prezent neasfaltate. Oraşul pare condamnat la înapoiere, de autorităţile indiferente. Urmăriţi un reportaj marca Inspectorul Pro, realizat la câţiva paşi de centrul Capitalei. Bine aţi venit în Bucureşti, capitală europeană din 2007! Anul Centenarului ne surprinde printre noroaie şi mocirlă, într-o metropolă în care două sute de străzi nu sunt încă asfaltate. Paradoxal, în acelaşi oraş se ridică în acest moment blocuri şi birouri în valoare de 360 de milioane de euro, noteazăȘtirile ProTV.
Comisia Europeană urmărește ”cu îngrijorare” evenimentele din Justiție. Angela Cristea: ”Transpunerea Directivei UE nu trebuie să împiedice lupta împotriva corupției sau a crimei organizate”.”Comisia Europeană urmărește îndeaproape și cu îngrijorare evenimentele din România”, a declarat pentru G4Media.ro Christian Wigand, purtător de cuvânt al instituției pe domeniul stat de drept și justiție. Wigand a răspuns la o întrebare adresată de G4Media.ro în legătură cu modificarea Codului de Procedură Penală. Și Angela Cristea, șefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a reacționat față de modificările legislative. Intrebată dacă schimbările în codul de procedură penală se justifică prin regulile UE privind prezumția de nevinovăție, Angela Cristea a răspuns pentru G4Media.ro: “Nu. Transpunerea Directivei UE nu trebuie să împiedice atingerea unor obiective legitime ale societății, precum lupta împotriva corupției sau a crimei organizate”. ”În acest context, urmărim îndeaproape reformarea codurilor penale. Vom examina legislația adoptată și compatibilitatea cu standardele relevante europene și internaționale”, a mai declarat Christian Wigand, citat deG4Media.
