Subiectele zilei: Cum am ajuns să dăm materie primă şi să importăm hrană procesată de milioane de euro; Jumătate din cei care au plecat din România în ultimii 3 ani sunt tineri de 20-34 de ani; Munca cu ziua ar putea deveni obligatorie pentru asistaţii social

Luni, 5 noiembrie 2018, 4:42 Revista Presei | Subiectele Zilei

Cum am ajuns să dăm materie primă şi să importăm hrană procesată de milioane de euro. Dăm materia primă şi importăm hrana procesată de sute de milioane de euro. Nu suntem în stare să ne hrănim cu produse româneşti decât parţial, în timp ce pieţele noastre sunt sufocate de mărfuri fără gust şi de calitate dovedit îndoielnică. Agricultura noastră are nevoie de direcţii şi proiecte clare care să pună România acolo unde îi este locul, pe harta marilor jucători agricoli. Nu de exerciţii de imagine şi inaugurări în stil comunist, nu de producţii umflate în care autorităţile nu au niciun merit, ci de strategii realiste şi potrivite unei agriculturi moderne, potrivit Stirile Protv.

Jumătate din cei care au plecat din România în ultimii 3 ani sunt tineri de 20-34 de ani. Din 2015 până în 2017 înclusiv, 621.623 de români au plecat în străinătate, potrivit Institutului Național de Statistică. Aproape jumătate dintre ei, 300.831, au fost tineri cu vârsta între 20 și 34 de ani. Dintre cei plecați 106.340 sunt copii, adolescenți și tineri cu vârste de până la 19 ani, adică 17% din totalul emigranților din această perioadă. Orașe precum Satu-Mare sau Botoșani au o populație asemănătoare. Pe categorii de vârste, creșterile de la an la an sunt mai ales pe grupele de vârstă 0-19 ani, 35-49 și 50 de ani și peste, potrivit datelor INS. Din graficul de mai jos se vede că cea mai numeroasă grupă care emigrează este cea a tinerilor cu vârste între 20 și 34 de ani, 300.831 persoane între 2015 și 2017. Vorbim despre echivalentul populației unui oraș cât Iași, potrivit Edupedu.

Oamenii României. Femeia care a făcut Viscri celebru. Ascuns bine pe meleagurile transilvănene, Viscri este satul unde parcă timpul a stat în loc. Tradiţiile şi oamenii gospodari au făcut din micuţa aşezare săsească un loc de poveste. Atras de magia sătucului, Prinţul Charles al Marii Britanii nu ratează nicio primăvară fără să calce pe la Viscri. Însă foarte puţini ştiu că o femeie care îşi iubeşte satul, mai mult decât îşi iubesc mulţi ţara, a făcut posibil ca aici să se întâmple atâtea minuni. Caroline Fernolend, o femeie plină de viaţă, care a refuzat să lase tradiţiile săsești să piară. Iar acum turiştii care ajung aici rămân uluiţi de cât frumoasă poate să fie România atunci când este îngrijită, iubită şi valorificată. La mai bine de 600 de ani de când a prins viaţă, satul Viscri încă poartă farmecul vremurilor de altădată. Aici, vechile tradiţii sunt încă vii, iar oamenii locului le preţuiesc mai mult decât orice, potrivit Digi24.

Mini-Merkel, Anti-Merkel şi Rebelul. Annegret Kramp-Karrenbauer, Friedrich Merz sau Jens Spahn. Cine va prelua şefia CDU de la Angela Merkel? Şi cum priveşte fiecare dintre ei mersul economiei, migraţia sau relaţiile cu Rusia? Annegret Kramp-Karrenbauer nu s-a remarcat până acum în mod deosebit în chestiuni de politică externă. Provenind din regiunea Saarland, ea este în mod firesc un expert în chestiuni franceze, în timp ce expertiza americană lasă de dorit. În calitate de secretar-general al CDU, liderul conservator a vizitat o dată SUA, a ţinut o cuvântare la întâlnirea anuală a guvernatorilor americani şi a vizitat o uzină BMW. Este un început, dar nimic mai mult. Presa americană o alintă "mini-Merkel". Sensibilitatea şi inteligenţa ei sunt trăsături care n-o vor ajuta să lege o prietenie cu vulcanicul Donald Trump. În calitate de lider al organizaţiei pro-americane "Atlantik-Brücke", Friedrich Merz întreţine contacte bune în America de Nord şi o relaţie pozitivă cu Statele Unite, scrie Deutsche Welle.

Munca cu ziua ar putea deveni obligatorie pentru asistaţii social. Asistaţii social din România care refuză să lucreze cu ziua riscă să-şi piardă banii primiţi de la stat. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege înregistrat la Senat de şase deputaţi ai Partidului Naţional Liberal (PNL). Între altele, proiectul de act normativ prevede înfiinţarea unui registru naţional al zilierilor în care cei care beneficiază de ajutor social sunt obligaţi să se înscrie la cel mult zece zile de la obţinerea ajutorului social. „Iniţiativa este bine-venită şi vine nu doar în sprijinul unor angajatori, ci şi în cel al unor oameni care beneficiază de ajutor social, dar îşi doresc să muncească”, spune Gabriel Chicioreanu, specialist în resurse umane. Concret, în scopul verificării forţei de muncă locale, primarii sunt cei care au obligaţia de a întocmi registrul zilierilor, alcătuit pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale sau alţi beneficiari. scrie Adevarul.

Peste 570 de infecţii nosocomiale în 2018 la Spitalul Universitar. Asistente sancţionate pentru că nu au folosit dezinfectanţi.  De la începutul anului, la Spitalul Universitar din Bucureşti au fost identificate peste 570 de infecţii nosocomiale raportate la 30.000 de pacienţi trataţi, spune directoarea unităţii medicale, Adriana Nica. În urma unui control, conducerea spitalului a identificat două cabinete care nu foloseau dezinfectant şi le-a sancţionat disciplinar pe asistentele şefe. ”Era o bacterie care a fost identificată pe un filtru dintr-un spălător, dintr-o sală de operaţie dedicată operaţiilor cronice. A fost perioada dedicată zilelor libere, începând cu 15 august, iar când se presupunea că trebuie să înceapă activitatea în sala respectivă, s-au recoltat probe, aşa se face de fiecare dată. S-a identificat bacteria, s-a luat măsura închiderii acelei săli, tocmai pentru a nu răspândi bacteria şi nu s-a operat timp de o săptămână”, a declarat duminică Adriana Nica, directoarea Spitalului Universitar Bucureşti, scrie Gandul.

Omul de afaceri care refuză să dea şpagă în România şi livrează la export tot ce produce: „Măi, băieţi, nu merge, fir-aţi ai dracului să fiţi! Nu vă dau nicio şpagă!“ Nicolae Furnigea (60 de ani) deţine în localitatea Târgu Cărbuneşti, din judeţul Gorj, o fabrică de produse din fibră de sticlă, obiecte care ajung în totalitate la export. Omul de afaceri spune franc că preferă să îşi vândă produsele doar în străinătate, pentru că nu suportă să dea şpagă. În fabrica pe care o are muncesc 23 de angajaţi din oraşul Târgu Cărbuneşti şi din comunele învecinate. Nicolae Furnigea a trăit în Bucureşti până în urmă cu 18 ani, când a decis să vină în Gorj şi să înceapă producţia de mase plastice. Nu locuieşte într-o vilă impunătoare sau într-un apartament de lux, ci trăieşte chiar în incinta fabricii. „Am amenajată o cameră cu baie proprie. Am tot ce îmi trebuie. Soţia mea este medic ginecolog şi trăieşte în continuare în Bucureşti. Merg şi eu acasă, în Bucureşti, atunci când timpul îmi permite“, explică Nicolae Furnigea, care s-a născut într-o comună din apropiere de Târgu Cărbuneşti, scrie Adevarul.