Kovesi a câștigat lupta cu propria țară.Instanța supremă a decis miercuri seară ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, ceea ce înseamnă și ridicarea interdicțiilor, între care cea de a părăsi țara. Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă. Kovesi a declarat miercuri că sunt şi alţi procurori şi judecători care sunt atacaţi zilnic, pentru că şi-au făcut treaba şi pentru că “unii vor să fure liniştiţi în continuare”. Ea beneficiază în continuare de protecția Serviciului de Protecție și Pază (SPP), ca urmare a unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Într-o scrisoare deschisă intitulată ”pentru apărarea independenței justiției față de presiunile politice exercitate asupra judecătorului național învestit cu o procedură judiciară în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi”, judecătorii de la CSM susțin că declarațiile oficialilor europeni ”au afectat independența justiției din România”. Decizia Instanței Supreme a fost comentată și de jurnalistul Cristian Tudor Popescu."Scopul dosarului penal confecționat Laurei Codruța Kovesi pe baza autodenunțului scuipat de la Belgrad de S. Ghiță nu e condamnarea fostului procuror-șef DNA. Scopul era punerea LCK sub control judiciar – să nu poată să-și facă meseria de procuror, să nu poată să iasă din țară, să nu poată să vorbească public despre ce i se întâmplă. ", spune el. Raluca Turcan, președinta PNL a reacționat, de asemenea, într-o postare pe Facebook, ”Decizia de astăzi ne arată faptul că justiția este (încă) independentă în România”, a scris ea. Fosta șefă DNA nu și-a pierdut șansele pentru funcția de procuror-șef european. Frans Timmermans care a declarat miercuri că Laura Codruța Kovesi este în continuare candidata preferată de Parlamentul European.
Oficialii europeni atrag din nou atenția României din cauza problemelor din justiție. Ambasadele a 12 state cer Guvernului de la București, într-o declarație comună, să se abțină de la modificări care ar slăbi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva corupției. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. „Nu am putut constata că România se află din nou pe calea cea bună, a spus el. Viorica Dăncilă s-a arătat deranjată și a declarat că „ nu am înțeles rostul acestei declarații, o să am o discuție cu el”. Premierul s-a arătat miercuri surprins de mesajele de avertisment transmise de oficialii Comisiei Europene, ai Parlamentului European și de reprezentanți ai ambasadelor din 12 țări. „Oficialii europeni ne cer să oprim anchete penale. În niciun stat ambasadorii nu fac agenda prim-ministrului“, a declarat ea, Departamentul de Politică Externă a PSD consideră că scrisoarea celor 12 ambasade încalcă „explicit” prevederile Convenţiei de la Viena, potrivit cărora comunicarea oficială a ambasadelor se face cu Ministerul Afacerilor Externe şi reprezintă „o lipsă de curtoazie” faţă de un Guvern desemnat de o majoritate legitimă din Parlament.
Bun de citit:
Paginile asociate cu PSD care au fost șterse de Facebook au migrat pe rețeaua Rusiei. Și Cocoon se întoarce. La câteva zile după ce au fost eliminate de pe Facebook, paginile Antifakenews, Destanga și Momentulzero, care distribuiau conținut propagandistic în favoarea PSD, au migrat pe rețeaua de socializare a Rusiei, denumită VKontakte. Anunțul a fost făcut de o susținătoare PSD al cărei cont fusese șters împreună cu paginile menționate, scrie Pressone.
O controversă juridică – de ce sunt constituționale „ordonanțele penale” și de ce NU ar trebui să fie. Constituția spune negru pe alb că ordonanțele de urgență “nu pot afecta un drept fundamental”. Cum Codul Penal este o culegere de texte ce restrâng dreptul la libertate, rezultă că nu se pot da ordonanțe de urgență ce măresc pedepsele dar se pot da ordonanțe care extind dreptul fundamental la libertate, prin reducerea pedepselor sau prin amnistie. În opinia mea, aceasta este o concluzie greșită, scrie Moise Guran pe blog.
Jurnalul unui emigrant român revenit în țară pentru o săptămână. „Între sentimentul că n-am plecat nici o zi de aici și frica să îți zic pe curând, România”. Ziaristă din tânăra generație, barmaniță la Paris de 8 luni și reporter special pentru Libertatea de la începutul anului, Oana Moisil s-a întors în țară pentru scurt timp. „Mă întorc!”, am strigat de pe un rând al sălii mici din Teatrul Național București, unde s-au dat premiile Superscrieri, una dintre cele mai mari sărbători pentru recunoașterea meritelor presei românești. Un coleg de breaslă mă pomenise pe scenă ca fostă parteneră într-un proiect și a zis așa: „și Oana, care a plecat”, spune ea.
Pe cine să credem? Şi de ce? Să-l credem pe Dragnea, care a făcut Teldrum great again? Pe marioneta lui de la guvern? Presupunând că mai suntem neutri şi chiar vrem să ştim ce hram poartă o tabără sau alta şi cum ne raportăm la ele dacă iubim România şi libertatea ei, avem a ne întreba cui prodest. Cine ce are de câştigat de pe urmă apărării sau vituperării Laurei Kövesi? Cum profită Tajani care-şi exprimă sprijinul pentru candidatura ei la funcţia de procuror.şef european? Dar Tudorel, care, după ce a dat-o afară din slujbă nemotivat, invocă mai nou, onctuos, "specificul naţional"?, scrieDeutsche Welle.
