Un muzeu care prezintă istoria Ucraineidin cele mai vechi timpuri până la Eurovizionul câștigat anul acesta a fost creat de un ucrainean pe jumătate român la Kiev, chiar la baza statuii de 100 de metri care e simbolul orașului. Muzeul a costat trei milioane și jumătate de euro și a fost clasificat în primele zece din Europa, iar Valeriu Galan a pus în muzeul lui inclusiv pământ din fiecare regiune a țării.
Foto: Ilie Pintea/RRA
Foto: Ilie Pintea/RRA
”Atunci când am ajuns la Kiev zilele trecute, unul dintre oamenii pe care i-am cunoscut a fost Valeriu Galan, un om de afaceri pe jumătate român – tatăl său era cetățean român, iar soția lui este și ea pe jumătate româncă” - povestește Ilie Pintea, trimisul special Radio România Actualități.
”Valeriu este maestru în trei arte marțiale și proprietarul unui lanț de săli de sport din Ucraina, și când a aflat că sunt ziarist, m-a invitat să văd muzeul pe care l-a fondat. Nu aveam cine știe ce așteptări, dar nu se făcea să fiu nepoliticos, însă când am ajuns la Muzeul Întocmirii Națiunii Ucrainene, am regretat că n-am întreaga zi la dispoziție.
Un spațiu imens, la baza statuii-simbol a Kievului, Patria mamă, înaltă de o sută de metri, adăpostește o întreagă poveste a țării, care pleacă de la așezările care se găseau aici cu mii de ani în urmă și ajunge în prezent.
Tot ansamblul a costat mai bine de trei milioane și jumătate de euro, dar e cotat de specialiști în primele zece muzee ale Europei, așa că l-am întrebat pe Vitali care a fost motivația lui.
Foto: Ilie Pintea/RRA
”Am făcut acest lucru în primul rând pentru că avem nevoie ca oamenii noştri să cunoască cine sunt ei. Când ştii cine eşti, ştii cum să te comporţi, cu ce te poţi mândri, ştii ce trebuie să aperi. Eu, spre exemplu, ştiu că strămoşii mei au fost lei. Şi eu trebuie să mă comport ca un leu.
Nu o să facă nimeni din mine oaie şi eu nu o să behăi nicio dată. Asta este important. Şi atunci, noi vom şti ce înseamnă „lumea rusească”, cine sunt vecinii noştri din Nord, care de fiecare dată ne-au cotropit.
În fiecare etapă a dezvoltării noastre, am avut şi ceva pozitiv, şi ceva negativ, dar aici ne-am străduit să prezentăm ceva pozitiv, să încercăm să ridicăm spiritul, să îl facem să fie ucrainean. Acesta este scopul nostru.
Ce am făcut până acum este una. De acum încolo ne-am propus să mai deschidem şase muzee. Am mai făcut unul în Lviv, vechiul Lviv, asemănător cu acesta.
Încă un muzeu mai avem de deschis la Cernăuţi sau la Hotin, unde vom prezenta cum ne-am dezvoltat şi care au fost relaţiile cu românii, cu moldovenii, cu lituanienii. Momentan, suntem în război şi acum lucrăm la acest proiect de a crea un muzeu de eliberare naţională a Ucrainei, care durează de 400 de ani”, a spus Valeriu.
Muzeul e împărțit în patru secțiuni și a fost creat după nouă ani de muncă. Vizitatorii pot vedea aici 100 de figuri proeminente ale istoriei Ucrainei, 25 de diorame cu efecte 5D – inclusiv mirosul este redat – și artefacte deosebite.
Valeriu m-a plimbat printre ele, mi-a arătat primul smiley consemnat vreodată, pe un vas de ceramică vechi de peste 5000 de ani, și mi-a vorbit despre ce vrea să le spună ucrainenilor prin intermediul acestui muzeu.
”Fiecare naţiune are patru piloni pe care se bazează: istoria, tradiţia, cultura şi limba. Dacă nu există aceste componente , nu putem vorbi de existenţa unei naţiuni. Istoria noastră de mai mult de 400 de ani a fost modificată şi ascunsă ca să nu ne cunoaştem singuri.
Când am obţinut independenţa, în 1991, am vrut să schimbăm acest lucru și nouă ani am lucrat pentru acest proiect. 51 de organizaţii ştiinţifice, 87 de muzee din şapte ţări au creat conţinutul proiectului. Am obţinut o istorie adevărată a naţiunii noastre.
Prezentăm acest lucru fără a înjosi o altă naţiune, pentru că noi, împreună, am coexistat. Spre exemplu, Bucovina, în care locuiesc peste 80 de etnii, ce am avea de împărţit? Avem cultură ucraineană, românească, modovenească, poloneză, austriacă într-un tot întreg şi prezentăm acest lucru publicului”, a mai spus el.
Am găsit la muzeu și istoria recentă, cum ar fi războiul din Donbas, din 2014, dar și actualitatea, reprezentată de o dioramă ce prezintă victoria Ucrainei la Eurovizion.
Foto: Ilie Pintea/RRA
Cea mai impresionantă parte mi s-a părut totuși alta: o hartă în relief a țării arăta fiecare regiune, iar conturul fiecăreia conținea pământ adus chiar de acolo, iar cei plecați în refugiu puteau să ia într-un săculeț puțin pământ de acasă.
Cu imaginea asta am plecat din Kiev, loc al îngrijorării aduse de război, dar și al contrastelor ca acesta” - mai povestește Ilie Pintea.
Foto: Ilie Pintea/RRA
2
3
