In lumea reala din in Romania in care traim cu totii, daca vrei sa decontezi ceva - pina si o calatorie cu autobuzul sau trenul, ori ciorba de burta consumata in timp ce te aflai in vreo delegatie - ai nevoie de documente justificative. Adica trebuie sa-i demonstrezi celui care iti deconteaza o anumita cheltuiala (prin chitante, facturi, bonuri fiscale sau alte documente justificative) ca tu chiar ai efectuat cheltuiala respectiva. La Parlament, insa, nu e asa. La Parlament, adica acolo unde orice deputat si senator primeste lunar 105 milioane lei vechi (brut, deci cam 90 de milioane de lei vechi in mina) “suma forfetara”. Aceasta suma forfetara este destinata, prin lege, acoperirii de catre parlamentari a cheltuielilor pe care acestia le au cu cabinetele lor parlamentare din teritoriu. Si tot prin lege, pentru aproape jumatate din suma (46%, mai exact), alesii NU trebuie sa prezinte documente justificative. Adica nu au obligatia sa aduca chitante, bonuri, facturi, contracte etc. La un calcul scurt reiese ca, lunar, un parlamentar poate sa cheltuie la negru 46% din 90 de milioane de lei vechi, adica vreo 42 de milioane de lei vechi. Deci cam o mie de euro. Pentru 471 de parlamentari, anual, suma nejustificata ajunge la aproape sase milioane de euro. Aflati miercuri, 18 februarie, din Academia Catavencu, care sunt adevaratele cheltuieli ale unui birou parlamentar, de ce nu are nevoie parlamentarul roman de suma forfetara si cum a ajuns Casa Poporului un “paradis fiscal” in Romania.

Atentie la viza de State, ca se ia! Cu toate actele cerute asupra noastra, cu taxa platita (465 RON) si cu toate formularele completate, ne-am prezentat miercuri la 8 a.m., ora la care aveam programare, in fata Ambasadei SUA, la interviul pentru a lua viza. Sau, din contra, pentru a nu lua. Apropo, taxa de mai sus e nereturnabila. Adica, daca iei viza, norocul tau. N-o iei, se pune ca ai facut o vizita cam scumpa pe teritoriul american din strada Tudor Arghezi 7-9, din Bucuresti, scrie Academia Catavencu.

Rep.: Cum se vede munca la stat?

Liviu Mihaiu : Munca la stat este horror. In Romania, dincolo de aparenta unor privilegii, mai ales cel de a fura, a lucra la Stat este o rusine. Romanul uraste Statul din suflet si azi, Statul nostru arata ca cel mai urit dintre paminteni. Oameni incompetenti si hoti, asta este imaginea Statului in perceptia tuturor. Din pacate insa, Statul este coloana vertebrala a unei natiuni, iar noi, cum se zice, avem coloana in piuneze. Experienta de la Stat mi-a folosit. Pot sa spun c-am fost acolo si am vazut cit de cit cum functioneaza. Statul, ca si concept, nu are nici-o vina, de vina sunt cei care-l populeaza.

Rep.: Cum aratau functionarii? Te faceau din vorbe?

L.M: Functionarii trebuie sa stie ca esti competent, sigur pe tine si ca ii aperi daca fac ce scrie in fisa postului si-i pedepsesti daca fac altfel. Desigur, te fac din vorbe daca nu te pricepi, si doi, exista acel exasperant, nu se poate, sefu'… (integral in Academia Catavencu)

Caz fara precedent la Iasi: familia unui copil autist lanseaza astazi public, la libraria Carturesti, la ora 18.00, o campanie sociala prin care vrea sa atraga atentia asupra acestei afectiuni, aflata in crestere alarmanta. In Iasi sint nu mai putin de 310 copii diagnosticati cu autism. Medicii spun insa ca numarul lor real este mult mai mare. Numarul cazurilor nou diagnosticate s-a dublat in ultimii trei ani. Statul nu face in prezent nimic pentru acesti copii: nu exista centru de diagnostic, nici institutii de tratament finantate de stat. Parintii se zbat singuri, intre confuzie si disperare, ajutati doar de citeva ONG-uri. Terapia ABA, considerata a avea cele mai mari sanse de recuperare, poate fi practicata doar la domiciliu, cu costuri imense pentru venitul unei familii: 2.000 de euro lunar. Profesoara Mihaela Cuzuc si preotul Gheorghe Cuzuc, parintii lui George, diagnosticat cu autism, lanseaza un apel oamenilor si institutiilor care pot sa ofere ajutor fiului lor si altor copii cu aceeasi boala devastatoare. Citeste povestea dramatica a trei copii cu autism si problemele cu care se confrunta familiile lor, scrie Ziarul de Iasi.

Politistii care se ocupa de cazul BT Cluj au demarat cercetarile cu privire la complicitatea uneia dintre casierite cu unul dintre atacatori. Varianta unei intelegeri este intarita si de faptul ca hotii au stiut foarte bine locul si de aceea au putut actiona foarte repede. Dupa ce l-au imobilizat pe paznic, unul dintre hoti a spart cu o lovitura de picior usa din rumegus presat de la intrarea in zona unde se aflau casieritele si ghiseele bancii. Urma loviturii putea fi vazuta si ieri pe aceasta usa care conduce spre casierie. Potrivit unor surse judiciare, un alt amanunt interesant este faptul ca o mare parte din banii furati se aflau pe mesele de lucru ale casierelor, iar o alta in sertar. „De banii din sertar, hotii nu aveau de unde sa stie. Pana acum, ipoteza noastra de lucru este ca cei doi nu sunt profesionisti si ca au actionat foarte repede si din cauza unor deficiente legate de paza si manevrarea banilor. Oricine putea sa sparga usa aia de la ghisee si sa fure banii de pe masa“, a spus acelasi politist care se ocupa de caz, afirma EvZ.

Judecatorii si procurorii romani isi ascund trecutul. Traseul profesional al procurorilor si judecatorilor romani ramane ascuns, printr-o sentinta care interzice accesul publicului la mapele profesionale. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu mai are dreptul sa faca publice mapele profesionale ale magistratilor. Aceasta interdictie se aplica dupa o decizie a Curtii de Apel Bucuresti din 28 octombrie 2008, afirma EvZ.

Eugen Terteleac, presedintele Asociatiei Romanilor din Italia, filiala Roma, a declarat pentru Cotidianul ca atat autoritatile, cat si presa exagereaza amploarea infractiunilor comise de imigrantii romani. De aceeasi parere este si consulul Romaniei la Milano, Tiberiu Mugurel Dinu: „Numarul de infractiuni comise de romani este direct proportional cu numarul populatiei. Totusi, presa sau iubitorii de senzational exagereaza numarul de violuri“. Datele statistice sunt graitoare: cu un numar de aproape 1,5 milioane, romanii reprezinta cel mai numeros grup de imigranti din Italia. Statisticile Ministerului de Interne italian subliniaza o crestere a numarului romanilor acuzati de infractiuni sexuale de la 170 in 2004 la 447 in 2007. Un roman din 3.355 comite un viol in Italia, adica aproximativ 0,03%, fata de 0,4% dintre imigrantii albanezi, spre exemplu, sau 0,53% in randul marocanilor. In conditiile in care 40% dintre violuri sunt comise de straini, rezulta ca cele mai multe infractiuni sexuale sunt comise de cetateni italieni, informeaza Cotidianul.

La o contributie de 2% din salariu, romanul are sansa de a aduna anual in medie in jur de 310 lei in contul de pensii. Asta inseamna ca in 20 de ani de contributii (pentru persoanele care au in prezent 45 de ani) se vor strange in cont 6.200 de lei. Daca ne raportam la pretul salamului din ziua de astazi, asta inseamna 400 de kilograme de salam (15 lei kilogramul - mai ieftin nu prea exista) de consumat in 20 de ani de pensie (presupunem ca participantul la sistemul de pensii private va trai pana la 85 de ani - datele statistice arata ca speranta de viata a romanilor este in crestere), adica 20 de kilograme pe an, deci 1,6 kilograme de salam pe luna. Daca raportam totul la zi si luam in calcul ca o felie de salam are in jur de 25 de grame, rezulta ca la cum se misca in prezent lucrurile in sistemul de pensii private obligatorii, pensia privata va aduce in plus romanului in jur de doua felii de salam pe zi la pensie, scrie Cotidianul.

Tudor Arghezi a murit in 14 iulie 1967 (legea prevede plata drepturilor aferente, timp de 70 de ani, de la decesul autorului), iar dna Mitzura a dat in judecata si a castigat in anii trecuti, procesul cu editurile care au reprodus in manualele scolare poezia „Zdreanta“, fara a avea permisiunea dansei. „Ii platesc doamnei Arghezi 5 milioane de lei pentru o poezie“, spune directorul editurii Sigma. Pentru 2 poezii ale lui Vasile Voiculescu, grupul Art a platit 90 de milioane de lei, mostenitorului poetului, Andrei Voiculescu. „E cam scump, asa ca am decis sa-l scot din manual, mai ales ca nu e autor canonic“, ne-a declarat directorul unei edituri, scrie Gandul.

Militarii suspectati de organizarea si implicarea in furtul armelor de la depozitul din Ciorogarla au cazut in plasa propriilor greseli. Anchetatorii au coroborat doua indicii esentiale care au condus la cererea de arestare preventiva. Acestea sunt urmele ADN, care s-au dovedit ca le apartin, prelevate din locuri in care nu aveau ce cauta, si convorbirile telefonice purtate de acestia, ale caror transcrieri se afla la dosarul cauzei, intr-unul dintre cele 12 volume prezentate Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, scrie Gardianul.

Peter Bajkan, taximetrist la firma START, din Oradea, a fost impuscat si talharit in urma cu cinci zile si ascuns ulterior sub podul de cale ferata de langa localitatea Santandrei. A doua zi, procurorii au anuntat ca au retinut un tanar de 23 de ani, cu antecedente penale, aflat acum in arest preventiv. Colegii taximetristului spun insa ca asasinatul nu a fost o talharie oarecare si ca in spatele crimei se ascunde un caz mult mai grav, de coruptie. O inregistrare video in care se vorbeste de o spaga ce trebuia sa ajunga la primarul Oradei ar putea sta in spatele crimei, afirma Gardianul.

Aviatia Militara, de care apartine si depozitul de arme de la Ciorogarla, a inregistrat in ultimii 20 de ani cele mai multe disparitii si furturi de arme. Majoritatea armelor au disparut la Revolutia din 1989, dar ele au fost trecute ulterior ca "prezente" la inventarul anual, asa cum s-a descoperit la o unitate de aviatie din Boteni. Alte loturi de arme vechi au luat calea contrabandei, practicata printr-o unitate de aviatie militara de la Otopeni, afirma Romania Libera.

Date in urmarire internationala, armele furate de la depozitul militar din Ciorogarla ar fi putut fi transportate fara probleme in Bulgaria. O echipa „Adevarul” a transportat arme de jucarie de la Bucuresti pana la Ruse, fara a fi controlata, desi la iesirea din tara politistii au misiunea de a verifica toate masinile, scrie Adevarul.