Atleta romana Lidia Simon se afla pe coasta de est a Japoniei, in orasul Nagoya, in momentul cutremurului devastator de vineri. Sportiva a acordat un interviu emotionant pentru www.gsp.ro, in care povesteste ce s-a intamplat imediat dupa seism: "Cind s-a terminat prima parte am iesit pe hol si am cazut in genunchi. Doream sa vad fata unui om. L-am vazut, era un japonez, palid si el si i-am spus citeva cuvinte, nu tin minte nici ce si nici in ce limba. Dar aveam nevoie de imaginea figurii unui om".
Fragmente din interviu:
- Tu cum ai trait cutremurul?
- Eram singura in hotelul de la Nagoya. La etajul 17, ultimul, va dati seama. Totul s-a miscat, a fost ceva ce nu voi putea uita niciodata. Eu in 1977 eram un bebe, aveam 4 ani, nu-mi amintesc cutremurul din Romania. Ce mi s-a intimplat aici a fost socul vietii mele.
- Cit a durat?
- Minute cred, nu-mi dau seama. Cind s-a terminat prima parte am iesit pe hol si am cazut in genunchi. Doream sa vad fata unui om. L-am vazut, era un japonez, palid si el si i-am spus citeva cuvinte, nu tin minte nici ce si nici in ce limba. Dar aveam nevoie de imaginea figurii unui om.
- Apoi?
- L-am sunat pe Liviu, el era in avion, venise din America si aterizase la Tokyo. Era pe pista in aeroport. Am reusit sa vorbesc foarte putin, am aflat ca si el si copilul sint bine si s-a intrerupt. Au inceput replicile, una dupa cealalta. I-am sunat pe organizatorii maratonului si mi-au spus sa stau linistita pentru ca hotelul e foarte sigur. M-am mai linistit si m-am ghemuit in baie, la fiecare replica, sub o grinda. Asta mi-am amintit din Romania ca ar trebui sa fac.
