Contractul cu statul de drept (de Sorin Ionita)

de Sorin Ionita     Evenimentul Zilei
Marţi, 21 octombrie 2008, 1:51 Revista Presei | Opinii/Analize

Lucrurile care au lipsit cel mai tare din viata politica romaneasca dupa Revolutie au fost responsabilitatea individuala - pentru gesturi, fapte si decizii luate - si practica de a da socoteala la finalul unui mandat.

Suntem obisnuiti cu un mediu public in care se arunca cu vorbele in vant, iar lumea azi se injura de mama, dar maine, in fata pericolului comun, se pupa iar cu bale (vezi sefii din fotbalul romanesc, care fac acum front comun pentru a-i apara pe Becali si Piturca de procuratura, stiind ca, daca acestia pica, toata gasca lor superficial-certareata isi va pierde traditionala imunitate in fata legii). Initiativele importante sunt rareori asumate la vedere, fiind diluate strategic in corpuri de decizie colectiva, precum parlamentul, CSM, alte boarduri obscure si comisii.

Pentru ca, nu-i asa, la vot nu prea ai cum sa penalizezi in bloc o intreaga institutie. Nu este nimic in neregula ca ele sa functioneze, desigur, pentru ca formeaza baza democratiei. Dar pana la urma degeaba iti trimiti reprezentantul in parlament, fie el si ales uninominal, si te benoclezi pe urma la el sa vezi ce face, daca in momentele-cheie votul pe diverse proiecte de lege este secretizat, cu bile in urna (si chiar acestea pitite dupa o perdea, cum a propus de curand un june ilustru si de mare viitor din UDMR). Legatura de responsabilitate este rupta, iar asta nu doar la nivel de individ, ci chiar la nivel de partid: stiti de cate ori a trebuit sa dam in bobi ca sa ghicim cine cum o fi votat, in vreme ce liderii politici pasau pisica moarta de la unul la altul.

Este nevoie in politica romaneasca de mai multa asumare si vizibilitate pentru actiunile individuale - bune sau rele - si decizie la urne in cunostinta de cauza. Si cum miza principala a alegerilor de luna viitoare este aceeasi cu cea a luptei politice din ultimii doi-trei ani, anume soarta statului de drept in Romania, e bine sa facem din acest subiect criteriul dupa care sa despartim apele. Mai precis, cum s-a comportat fiecare ales al nostru cand a fost vorba de a permite justitiei sa actioneze independent in cazurile mari de coruptie? S-a pus contra investigatiilor procuraturii? A votat acele propuneri care perforeaza Codul de Procedura Penala, pentru ca prin gauricile astfel practicate sa se strecoare coruptii romani (si, de ce nu, complicii lor europeni)? S-a fofilat de la declararea averii sau a facut tot ce a putut pentru a amana momentul cand ANI va incepe sa functioneze? A dat cu tifla Comisiei Europene, uitand ca aderarea noastra la UE a fost un hatar ce ni s-a facut, anticipat in raport cu gradul pregatirii noastre si in baza unor conditii de bun-simt, astfel incat acum am ajuns sa ne comportam, pe chestiuni de stat de drept si coruptie, precum scroafa suita in copac?

Mai putin conteaza ca omul a votat cu turma, in ideea ca, unde sunt o suta, unul in plus nu mai conteaza si sperand ca nu-l observa nimeni. Asa cum la alegerile din 2004 au existat liste negre pe baza colaborarii cu Securitatea si conflictelor de interese, acum viata politica din ultima vreme ne ofera suficiente criterii obiective pentru a-i judeca pe cei care s-au distins in mod deosebit, cu fapta, nu doar cu gandul (ca aici lista ar fi prea lunga) in lupta contra statului de drept. In special vor fi premiati cu bulina neagra killerii profesionisti ai masurilor de reforma, executand prin diverse comisii treburile murdare, dar necesare, la comanda liderilor de partid. Dar nici trompetistii in public nu vor fi uitati, pentru ca au contribuit decisiv la atmosfera isterica si confuza, plina de fumigene, creata special ca sa nu se mai distinga negrul de alb si fleacurile de lucruri importante.

Cetatenii trebuie sa vina in noiembrie 2008 la urne si sa voteze politic dupa ideologia de care se simt mai aproape sau pentru candidatul care le inspira incredere, dar in cunostinta de cauza. Trebuie sa stie ce candidat isi asuma europenizarea adevarata a Romaniei, in profunzime, nu la suprafata, si care candidat refuza sa semneze o promisiune clara ca nu va mai submina justitia. Pentru ca, indiferent de ideologie, statul de drept este fundamentul natural al ordinii politice europene, iar un partid care, fatis sau ascuns, are ca program subminarea acestuia este un partid nedemocratic.

Evenimentul Zilei






















271 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version