Patru solutii eficiente de incalzire cu electricitate. Pe masura ce se apropie iarna, iar pretul gazelor este mereu pe lista scumpirilor, tot mai multi romani se gandesc cum sa se bazeze doar pe curentul electric, atunci cand vine vorba de incalzirea casei. Una dintre primele alegeri ale romanilor in acest domeniu o reprezinta caloriferele electrice. Alte optiuni sunt radiatorul pe ulei (preturi incepand de la 150 de lei), radiatorul pe roca vulcanica (1.200 de euro pentru 120 mp), aeroterma (de la 70 de lei) si centrala termica pe curent electric (de la 1.700 de lei). "Se observa o migratie catre sistemele de incalzire pe curent electric, mai ales a consumatorilor din orasele mai mici, unde lipsa incalzirii pe gaze se face simtita. Este de preferat o sursa de incalzire rapida si mereu la indemana, cum este radiatorul electric", potrivit reprezentantilor retailerului online Delonghi Store, dupa cum informeaza EVZ.

Business ReportFoto: Colaj foto

Se apropie ceasul: Cine va mosteni cele 22 de miliarde de dolari ale lui Soros. Nu demult, scriam ca cel mai bogat om din lume a inceput deja sa aiba framantari ce tin mai mult de metafizica decat de strategii de inmultire a banilor. Cei de la Business Insider s-au intrebat cine sunt cei care vor prelua miliardele de dolari detinute de cei 20 de miliardari ai lumii care au trecut de pragul de 80 de ani. La o prima vedere, un lucru este cert: averile nu vor fi transferate catre mostenitori in intregime, multe dintre ele fiind redirectionate catre acte de caritate. Este cazul lui Warren Buffett, care are 81 de ani, si care si-a anuntat deja intentia de a dona jumatate din averea sa. Altfel, o mare parte din averea sa, estimata la 39 de miliarde de dolari, va fi impartita intre cei 3 copii ai sai. Controversatul investitor George Soros are 5 copii, insa nici acestia nu vor intra in posesia unor sume impresionante de bani, mai ales pentru ca unii din ei sunt cunoscuti pentru obiceiurile de a-si petrece noptile prin cluburi. Integral in Capital.

Cat platesc regii asfaltului pentru autostrada intarziata? Constructorii autostrazii Moara Vlasiei-Ploiesti incaseaza pentru lucrarile facute, in medie, 4 milioane euro pe luna, suma de opt ori mai mare decat penalitatile care ar fi platite in aceeasi perioada de timp daca ar sta degeaba. Firmele Spedition UMB, Pa&Co si Euroconstruct Trading 98, care realizeaza cei aproximativ 40 de kilometri de autostrada cuprinsi intre localitatile Moara Vlasiei si Ploiesti, vor plati penalitati de 0,05%/zi de intarziere, pentru inchiderea lucrarilor la autostrada in luna aprilie 2012, in loc de 15 decembrie 2011, dupa cum au renegociat in vara acestui an cu Ministerul Transporturilor. In luna august a acestui an, aflat pe santierul lucrarilor, premierul Emil Boc spunea ca unele lucrari arata ca "in epoca de piatra" si i-a avertizat atunci pe constructori ca le va "taia capul", inclusiv prin aplicarea de penalitati, daca nu vor respecta termenele de finalizare a proiectului. Zilele au trecut, premierul s-a razgandit, iar la finele saptamanii trecute Emil Boc a declarat ca autostrada va fi definitivata in aprilie anul viitor, scrie Romania Libera.

Cum explica seful OMV Petrom scumpirea carburantilor. Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, a aratat pentru Capital mecanismele prin care se modifica preturile benzinei si motorinei, care nu tin cont doar de cotatia titeiului. Capital: In ultima luna, in presa au aparut mai multe informatii referitoare la intrarea NIS in Romania. Este adevarat ca NIS vrea sa cumpere benzinarii de la OMV Petrom? Mariana Gheorghe: Noi avem o retea de 550 de statii, iar aceasta retea are un profil diferit. In structura ei sunt unele statii mai profitabile, si altele mai putin profitabile, in functie de pozitie, de necesarul pe care il au pentru investitii. Pe baza acestui principiu noi avem un obiectiv de pozitionare pe piata, una consolidata. Pentru a ne consolida pozitia pe piata, facem optimizarea retelei astfel incat sa raspunda dinamicii, ceea ce inseamna ca modernizam unele pentru a ne creste productia, vindem altele dintr-o anumita zona pentru ca credem ca traficul si perspective sunt mai mici. Cu alte cuvinte, daca ne uitam la cifrele trimestriale cand raportam numarul total de statii, vedem ca sunt variatii de cateva statii in plus sau in minus, lucru care inseamna optimizarea statiilor pe baza dinamicii pietei. Integral in Capital.

Banii Petrom Service au fost "tocati" pe deontologi. Liviu Luca si Sorin Ovidiu Vintu au fost retinuti, ieri, pentru 24 de ore, de procurorii care vor cere arestarea lor preventiva pentru delapidarea Petrom Service SA si spalare de bani, prejudiciul fiind de peste 83 de milioane de euro, acest lucru afectand 72.000 de membri ai Asociatiei Salariatilor, care, in calitate de actionari minoritari, nu au mai putut incasa dividendele, din cauza activitatilor frauduloase de diminuare semnificativa a valorii actiunilor. In acelasi dosar a fost retinut si omul de afaceri Octavian Turcan, astazi judecatorii urmand sa decida daca acestia vor fi retinuti pentru 29 de zile. Conform probatoriului administrat pana in prezent, falimentarea controlata a Petrom Service S.A. a produs, indirect, prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro, anunta Bursa.ro

Cati bani mai face CFR Marfa. In 2008, se dorea privatizarea pe un miliard de euro. Guvernul s-a inteles cu Fondul Monetar International (FMI) sa privatizeze, in perioada urmatoare, opt companii de stat. CFR Marfa este una dintre ele. Intrebarile care se pun sunt doua: pe cati bani va vinde statul pachetul majoritar de actiuni la operatorul feroviar de marfa si ce va face cu fondurile obtinute. Pana una alta, compania reuseste sa-si reduca pierderile si isi permite sa spere la profit anul viitor. Despre privatizarea CFR Marfa se discuta de ani buni. Pe vremea cand la sefia Transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban se dorea obtinerea unui miliard de euro prin privatizarea companiei. Optimismul lui Orban se datora si celor 395 milioane euro obtinute de statul maghiar prin vanzarea societatii MAV Cargo catre OBB si Gysev. Operatorul ungar este mult mai mic decat cel roman. Parcul CFR Marfa este format din circa 35.000 de vagoane si 900 de locomotive, relateaza Capital.

Konieczny, sapte luni de incompatibilitate la BVB. Bursa de Valori Bucuresti a functionat aproape sapte luni cu un administrator incompatibil - in persoana lui Grzegorz Konieczny - adica a luat decizii care ar putea fi puse, acum, sub semnul intrebarii. CNVM a admis, joi, contestatia unui actionar impotriva deciziilor (n.r. din 10 mai) prin care il validase pe Grzegorz Konieczny, vicepresedintele executiv al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, in functia de membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti, potrivit Buletinului CNVM. Adica, CNVM a revenit asupra deciziei din 10 mai, ceea ce ziarul BURSA a anuntat ca ar putea face cand a relatat despre existenta contestatiei la Comisie (pe 7 septembrie), informeaza Bursa.ro

Pregatiti-va pentru o recesiune prelungita in Europa din cauza masurilor de austeritate. Sub amenintarea adancirii crizei datoriilor suverane, guvernele principalelor state europene anunta masuri dure de austeritate tocmai cand economia zonei euro avea cea mai mare nevoie sa fie sprijinita pentru a reduce efectele recesiunii in care va intra cel mai probabil din trimestrul IV al acestui an. Franta, cu o pondere de 21,2% in PIB-ul zonei euro, a anuntat recent ca vrea sa reduca deficitul bugetar cu 20% printr-un pachet de masuri de austeritate caracterizat ca fiind cel mai dur de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, scopul principal fiind mentinerea ratingul AAA care este amenintat de agentiile de rating. Presa italiana a scris de curand ca sub somatiile grupului G20 guvernul italian pregateste un program dur de austeritate, menit sa indeparteze tara de scenariul grec. Economia italiana este una importanta, cu o 16,9% in PIB-ul zonei euro. Integral pe EconomicTimes.ro

Dupa 21 de ani: Coruptia este de fapt cea mai mare afacere din Romania. Coruptia este de fapt cea mai mare afacere din Romania si este in plina dezvoltare. Ultimele rapoarte arata ca, pe fondul problemelor create de criza, fenomenul coruptiei a inregistrat o intensificare in majoritatea tarilor est-europene, pentru prima data de la caderea comunismului. Singurele tari din Uniunea Europeana unde coruptia este mai mare decat la noi sunt Bulgaria si Grecia, cea din urma aflata la un pas de colaps ca natiune suverana. Ar trebui sa fim ingrijorati? Cu exceptia Poloniei, toate tarile din estul Europei au suferit o accentuare a coruptiei in 2010, arata ultima editie a studiului Corruption Perception Index (CPI) al Transparency International, un organism care monitorizeaza coruptia in toata lumea. Motivul? Din cauza lipsei banilor, companiile si oamenii cauta "solutii simple" si "scurtaturi" pentru a obtine contracte si beneficii, organismele de control nu-si mai fac datoria, iar presa si-a rarit investigatiile - asa explica fenomenul revista "The Economist", intr-un articol publicat in iulie, anul acesta, potrivit Money.ro

"Mercurialul" BNR: Cum vede Isarescu evolutia preturilor in 2012. Dupa ce 2011 a fost anul incertitudinilor, cu cresteri de preturi si scaderi abrupte, Banca Nationala ne promite un 2012 ceva mai linistit, guvernatorul Mugur Isarescu afirmand ca avem toate sansele sa tinem in fraie cresterea preturilor. Cu toate acestea, BNR sufla si-n iaurt, remarcand riscurile in crestere, inclusiv influenta perioadei electorale. Daca ar fi sa ne luam exclusiv dupa prognozele BNR, 2012 va fi un an pozitiv, pe ansamblu, cel putin din punct de vedere al inflatiei. Anul viitor, cresterea preturilor ar urma sa inregistreze o medie de 3%, fata de 3,3% in acest an, cu un interval minim in martie 2012 cand inflatia ar urma sa atinga recordul istoric de 2%. Cum se va intampla "minunea"? In primul rand, datorita scaderii cererii. In conditiile in care romanii, cu buzunarele tot mai goale si fara sperante de majorari salariale, vor cheltui tot mai putin, vor forta practic producatorii si comerciantii sa mentina preturile la un nivel acceptabil. Integral pe DailyBusiness.ro

Cat mai costa hectarul de teren arabil in Romania. Interesul investitorilor in terenurile agricole din Romania nu a disparut, desi reprezentantii agentiilor imobiliare spun ca anul acesta nu s-au mai parafat la fel de multe tranzactii ca si anul trecut. "Avem saptamanal doua-trei intalniri cu potentiali clienti. Acestia sunt in cautarea unor terenuri agricole cu suprafete de peste 3.000 de hectare si cu un grad de comasare ridicat, insa nu cu toti incheiem contracte", a declarat pentru MONEY.ro, Florin Dumitrescu, chief operations officer in cadrul Grupului Mir din Timisoara, cu afaceri in turism, hoteluri si restaurante, imobiliare, constructii si proiecte de energie verde, si care a vandut in ultimii zece ani peste 200.000 de ha de terenuri. Totusi, in zona de vest a tarii se gasesc si nuclee de 400-500 de ha, in jurul carora terenurile se pot comasa, insa operatiunea cere timp. Spre exemplu, pentru obtinerea unei suprafete de 3.000 de ha, perioada de comasare ce include pregatirea tutor documentelor in vederea realizarii tranzactiei, poate ajunge chiar si pana la 18 luni, relateaza Money.ro

Efectul turismului in economie: "Fiecare euro investit aduce 20 de euro". Fiecare euro provenit din investitiile straine directe in turism a adus in economie de 20 de ori mai multi bani, a declarat luni Lucian Anghel, economistul sef al BCR, aceasta industrie fiind una importanta pentru economia tarii. "In Romania vorbim de 10 euro per capita investitii straine directe in turism si intrari externe de la turistii straini in valoare de 200 euro/capita, in medie intre anii 2006-2010. Deci la fiecare euro investit in turism de catre investitorii straini se genereaza 20 de euro", a explicat Anghel. "Trebuie sa investim mai mult in turism, atat prin investitii straine directe, cat si locale. Este esential pentru economia Romaniei sa atragem investitii straine directe (ISD)", a adaugat economistul sef al BCR, cu ocazia lansarii Raportului pe Turism, scrie DailyBusiness.ro

Soros: Merkel e vinovata pentru criza euro! Soros descrie situatia in cateva propozitii pe cat de scurte, pe-atat de directe si dure. Soros o acuza pe Merkel ca a cerut tarilor europene sa-si salveze propriile institutii, mai degraba decat sa creeze o noua entitate UE care sa rezolve situatia. "Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a insistat ca nu este nevoie de nicio garantie comuna a UE, si ca fiecare tara ar trebui sa aiba grija de propriile institutii. Aceasta a fost cauza principala a crizei monedei euro de azi. Criza financiara a fortat statele suverane sa imprumute pentru cele care au ajuns aproape de colaps, iar, in Europa, fiecare stat trebuia sa faca acest lucru pe cont propriu, punand sub semnul intrebarii siguranta obligatiunilor europene", a declarat Soros. Integral pe Money.ro