Trei zile la Astana, orasul SF construit in doar 10 ani. Capitala Kazahstanului, Astana, era in urma cu un deceniu doar un satuc uitat in stepa. Astazi, cladirile inalte si noi, care par de pe alta planeta, gazduiesc aproape un milion de locuitori. Zborul de noapte de la Viena la Astana nu tradeaza nimic din caracterul ex-comunist al destinatiei. Avionul este plin, dar numar doar cativa pasageri cu ochii migdalati specifici Kazahstanului. In rest, discutiile in engleza, franceza si germana arata clar ca este vorba de fapt despre un avion plin de oameni de afaceri europeni, nerabdatori ca in saptamana care tocmai incepe sa profite de dorinta de dezvoltare a statului kazah. Primul contact cu Astana imi taie respiratia. Integral in Adevarul.
Caracatita din Justitie: locul in care se imparte spaga, nu dreptatea. Ancheta DNA in cazul mai multor judecatori de la instanta suprema dezvaluie relatiile "nepotrivite" dintre avocati, afaceristi si magistrati. In ciuda asigurarilor primite din partea sefilor justitiei ca lucrurile merg intr-o directie buna, recentele descinderi ale procurorilor la domiciliul a doua judecatoare de la instanta suprema intaresc perceptia ca sistemul este vulnerabil la tentatiile de orice fel. Ultimele evenimente ne demonstreaza ca inamovibilitatea atat de draga judecatorilor nu este decat un paravan, in cazul unora unii dintre ei, pentru luarea de spagi marunte. Dosarele Barsan si Voicu - Costiniu de la Inalta Curte ne demonstreaza ca prea putine lucruri s-au schimbat in ultima "halta" a justitiei, scrie EVZ.
Harta parcarilor care vor fi construite in Bucuresti: ce santiere se vor deschide dupa "subterana" de la Universitate. In ianuarie 2009, primarul Sorin Oprescu anunta ca in cateva luni vor incepe lucrarile de constructii la opt parcari subterane. Acestea ar fi trebuit realizate in parteneriat public-privat. In asociere, municipalitatea urma sa vina cu terenurile situate in zone ultracentrale dar foarte aglomerate iar investitorii cu peste 420 de milioane de euro. Cele opt parcari subterane ar urma sa fie construite la Universitate, Piata Alba Iulia, Piata Dorobanti, Edgar Quinet, Piata Constitutiei, Walter Maracineanu, Piata Charles de Gaulle si Piata Presei. In 2011, doar la Universitate s-au inceput lucrarile, restul parcarilor subterane aflandu-se in diverse faze ale procedurii de "dialog competitiv", informeaza Gandul.
Cea mai valoroasa banca din Romania. De ce-si tine seifurile cu tezaurul la minus 20 de grade Celsius? Romania, ca multe alte tari, are doua banci centrale. Prima e BNR, unde guvernatorul Mugur Isarescu vegheaza peste leii si rezervele de aur ale tarii. A doua e discreta "Banca de Gene" din Suceava, a carei directoare Silvia Strajeru, pazeste colectia strategica a Romaniei de seminte pentru culturi. Daca prin absurd, in caz de cataclism major, toate culturile agricole ale tarii ar fi rase de pe fata pamantului, "Banca de Gene" ar juca rolul de "Arca lui Noe", unde se pot gasi semintele unui nou inceput. Mai exact 17.000 de varietati unice de seminte dintr-un numar de 350 de specii, de la fasole, ceapa si morcovi, pana la sfecla, cartofi, grau si porumb. Insa cum un scenariu apocaliptic de tip hollywoodian e destul de improbabil, Romania se confrunta zilnic cu o drama tacuta numita "eroziune genetica", relateaza Romania Libera.
Europa, de la "one way ticket" la migratia in circuit dintr-un stat in altul. Migratia europeana este veche de cand Columb a descoperit America. S-au schimbat doar destinatiile si obiceiurile emigrantilor: din cand in cand mai trec pe acasa, in vacanta. "Migratia din zilele noastre nu seamana cu cea de acum un secol", atrage atentia profesorul universitar Dumitru Sandu, specialist in domeniu. In primul rand a disparut migratia de tipul "one way ticket", cand italianul sau irlandezul isi lua bocceluta, se imbarca pe un vapor cu destinatia SUA si acolo ramanea pana la sfarsitul zilelor, scrie Adevarul.
Lungul drum spre Romania. Doua basarabence au gasit Raiul la cantina saracilor din Bucuresti. O poveste tulburatoare! Pare o evadare pusa la punct ca intr-un film politist, in care ti-ai umplut o geanta cu nimicuri si-ai fugit, fara sa te mai uiti in urma. Cam asa povestesc Diamantina Cojocaru si mama ei, Valentina Braduteanu, plecarea din Basarabia. Dupa ani la rand in care si-au strans act cu act ca sa arate ca, de fapt, sunt romance, la inceputul lunii ianuarie au ajuns in Gara de Nord. Tin minte si acum. Era Sfantul Vasile pe stil vechi. Valentina Braduteanu are 60 de ani. Este medic neurolog. "Cu o vechime de 35 de ani", tine sa precizeze. In foaierul unui cinematograf dintr-un mall din Bucuresti, ii fug ochii pe afise ca unui copil. Se uita atent la cel din mijloc, in care Mr. Bean ii zambeste pe sub sprancene. Integral in EVZ.
Traseul Carpatilor: Cu bicicleta deasupra norilor. Calatorie cu bicicleta in Carpati, dand roata muntilor Romaniei, in sensul acelor de ceasornic. Un drum de 1.200 kilometri pe care Bogdan Florescu si Dan Spulber l-au facut in 29 de zile, vara trecuta, mergand la o altitudine medie de 1.000 de metri, pentru a scoate in evidenta imensul potential turistic al unei alte Romanii, cea de dincolo de nori - catune, obiceiuri, povesti - unde ajungi pe poteci numai de ciobani stiute. Aventura asta te face sa "simti ca viata poate fi si altfel", zice Bogdan. Numai cu el am stat de vorba, la Brasov, pentru ca Dan era plecat cu turisti straini prin tara, fiind tour operator. Bogdan face harti topografice si satelitare, anunta Romania Libera.
Documentul secret care zguduie imaginea SUA. Ce legatura este intre Obama si asasinarea unui american suspectat de terorism. Administratia Obama constata intr-un memorandum secret ca uciderea americanului Anwar al-Awlaki, cleric musulman radical care se ascundea in Yemen, era legala doar daca nu ar fi fost posibil sa fie capturat viu, informeaza New York Times. Scris anul trecut, memorandumul vine dupa diverse consultari intre diverse agentii guvernamentale privind o situatie controversata. Prin adoptarea acestui memorandum, presedintele Obama a creat un precedent pentru uciderea unui cetatean american fara ca acesta sa beneficieze de un proces corect. Decizia a fost luata in contradictie cu o serie de norme in vigoare, printre care o lege federala impotriva omuciderilor, un ordin al executivului american care interzice asasinatele si Constitutia Statelor Unite, relateaza Gandul.
Popoarele migratoare ale Europei unite. Romanii au o concurenta din ce in ce mai mare pe piata muncii occidentale: din cauza crizei economice, spaniolii, italienii si portughezii au reinceput sa-si caute bunastarea prin alte tari. Sansele romanilor de a-si gasi un job in strainatate scad de la o luna la alta. Pe de o parte, statele din Uniune restrictioneaza accesul romanilor, pe de alta parte cetatenii din sudul Europei au luat cu asalt nordul, ca sa scape de criza ce ia proportii de faliment in tara lor. Europa s-a mai confruntat cu valuri masive de imigranti plecati in cautarea unor joburi mai bune. De data aceasta, insa, Germania, Marea Britanie si statele nordice s-ar putea confrunta cu un asalt fara precedent, deoarece, in afara populatiilor cu traditie istorica in migratie (Spania, Italia, Irlanda si chiar Grecia), se suprapune si presiunea uriasa a celor din estul Europei, precum romanii, care sunt principala natie emigrata in Uniune, scrie Adevarul.
Esecul Nokia. Ce a invatat Romania din inchiderea fabricii de la Jucu. In urma esecului Nokia la Cluj, Romania ar trebui sa invete cum sa construiasca un contract, cum sa negocieze cu un posibil investitor si ar trebui sa-si asume constient faptul ca, in cativa ani, acea investitie ar putea disparea si ca sute sau mii de romani ar putea ramane fara un loc de munca, considera profesorul de economie Daniel Daianu, fost ministru de finante. "Nokia nu a facut radacini. Acestea se fac prin investitia in forta de munca si prin investitii pe orizontala. Cand 60-70% din componente provin din economia locala, nu este usor sa iei o astfel de decizie, dar cand importi 90%, lucrurile se simplifica", a explicat Daianu de ce finlandezii au putut anunta cu atata lejeritate relocarea productiei. Integral in EVZ.
Doua cincinale pentru 30 kilometri de drum european. Drumul european DN6 (Craiova-Timisoara) trebuia reparat in proportie de 75% cu banii UE (programul ISPA) cu incepere din 2002. Zece ani mai tarziu banii sunt pierduti iar lucrarile nu sunt terminate. Constructorul, o firma fara nici o capacitate tehnica si financiara, va pleca cu buzunarele pline din Romania dupa ce a dat CNADNR in judecata. Contractul de reparare a celor 30 de kilometri din DN6 dintre Filiasi si Ciochiuta a fost semnat cu firmele elene Proodeftiki si Athena in 2002. Trei sferturi din suma necesara lucrarilor, care era de 21 milioane euro, a fost oferita gratuit de UE. Modernizarea presupunea largirea partiala a drumului la patru benzi si trebuia terminata in 2005. Cu cateva luni inainte de termen lucrarile erau terminate doar 50%, fapt care a determinat CNADNR si unitatea ISPA subordonata sa rezilieze in octombrie 2005 contractul, anunta Romania Libera.
