Bogatiile ascunse in subsolurile Romaniei. Avem o tara bogata in resurse minerale, dar sectorul minier a apus in ultimii 20 de ani. Cu exceptia carbunelui, industria miniera din Romania arata ca dupa un cutremur. Totusi, substantele minerale raspandite pe intregul teritoriu al tarii, evaluate de specialisti la aproape 7 miliarde de dolari, incep sa atraga interesul investitorilor straini. In prima jumatate a acestui an, existau licente de exploatare pentru nu mai putin de 79 de substante minerale, de la ape minerale, calcar sau granit, pana la cupru, huila, sare sau aur. In total, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) avea emise, in 2013, aproape 2.000 de licente si permise pentru explorarea si exploatarea resurselor tarii. Dintre acestea peste 800 sunt doar licente de exploatare, potrivit lui Grigore Pop, director general in cadrul ANRM, scrie Capital.ro
70% pierdere la pariurile pe aurul din România, la Bursa din Bucureşti. 174 de mici investitori au bani blocaţi în fondul de investiţii iFond Gold, care a atras, acum trei ani, peste 4 milioane de lei, pentru a-i plasa în Grabriel Resources, actorul principal al proiectului Roşia Montana. Printre celelalte plasamente ale fondului se numără acţiunile succesoarei companiei European Goldfileds, care administrează perimetrul aurifer de la Certej şi alte câteva companii de producţie a metalului preţios. După aproape 3 ani de la lansare, iFond Gold a pierdut aproape 70 % din capitalul care i s-a încredinţat. Cumpărat acum trei ani cu 202 lei bucata, din care 2 lei comisionul de subscriere, un titlu iFond Gold (IFG) a ajuns să se coteze la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de peste 3,3 ori mai jos, adică la 60 de lei / unitate, potrivit Economica.net
Cum a scapat o firma din Oradea de taxa TV: un proces lung, cu Guvernul, TVR si Electrica in joc. Proprietar al unei mici fabrici de confectii, Catalin Popa a desfiintat inca o data mitul ca in Romania legea e invariabil de partea statului, care s-a obisnuit sa impuna si sa incaseze taxe doar pentru ca are de la cine. Chiar daca pentru asta a trebuit sa se judece 4 ani. Desi a castigat procesul, patronul Decitex continua sa primeasca, insa, luna de luna, facturile Electrica ce includeau si taxa TV. Iar cum Popa nu voia sa dea banii decat pentru energia electrica, nu si pentru un beneficiu imaginar, a atentionat societatea ca persista in abuz. Bihoreanul descrie intreaga odisee a oradeanului lincentiat in filosofie la Sorbona in lupta cu Guvernul, TVR si Electrica.
Cum i-a jucat Relu Fenechiu pe degete pe cei de la FMI in problema managerilor privati. Managerii privati selectati cu incepere de la inceputul acestuia la carma companiilor de stat subordonate Ministerului Transporturilor sunt inlocuiti, unul cate unul, de catre fostii directori de stat, romani neaosi, buni cunoscatori ai "culturii" locale, soldati de nadejde ai ministrului Relu Fenechiu. Pe langa scurtarea mandatului, oamenii ministrului Fenechiu din CA Tarom au avut grija ca pana la momentul la care Heinzmann va parasi compania acesta sa aiba plantat la dreapta sa un om care sa il "ajute" la conducerea companiei. Este vorba de Nicolae Demetriade, fost director general al Tarom in perioada 2011-2002. Intrarea lui Demetriade in conducerea Tarom are loc pe usa din dos. El a participat la concursul organizat in toamna pentru o functie neexecutiva dar a fost respins de firma de recrutare. Ulterior Demetriade a fost introdus intr-un mod neclar, in luna mai, in CA Tarom, iar acum se doreste plantarea acestuia la dreapta lui Heinzmann ca director executiv, scrie Romania libera.
Circ in Parlament pe marginea amanarii certificatelor verzi. Guvernul a decis ca este cazul sa ia masuri de modificare a schemei de sprijin pentru productia de energie regenerabila pentru a aduce facturile platite de consumatori la un nivel suportabil. Intentia buna si binevenita de a reduce cu 50% costurile cu certificatele verzi s-a transformat intr-un act normativ care seamana cu o "salata" de masuri incoerente si neclare care risca sa atraga o gramada de procese din partea investitorilor, in urma carora statul ar putea plati bani grei. Teoretic, certificatele verzi trebuie sa ne coste cu 50% mai putin, dar practic nu sunt cuantificate efectele din cauza problemelor de aplicare, potrivit Bursa.
Smartphone-ul minune al chinezilor. Chinezii de la Huawei au lansat, saptamana trecuta, cel mai nou smartphone al lor in cadrul unui eveniment in capitala Marii Britanii. Modelul Huawei Ascend P6 a fost prezentat drept cel mai subtire smartphone din lume, acesta avand o grosime de doar 6,18 mm. Oficialii Huawei nu s-au putut bucura de acest titlu decat cateva zile, conationalii lor de la Umeox anuntand modelul X5, care va avea o grosime de numai 5,6 mm. Acesta lucru inseamna ca X5 va fi cel mai subtire smartphone fabricat vreodata. Cand vine vorba de caracteristici Umeox X5 este inferior modelului Huawei. Ascend P6 are un procesor quad-core de 1.5 GHz, un ecran LCD HD de 4.7 inch, camera frontala de 5MP si sistem de operare Android 4.2.2, scrie Capital.ro
Un legumicultor a gasit reteta pentru a vinde mai eficient: depozit frigorific pe bani europeni. Simongrig detine una dintre cele mai mari investitii realizate cu bani europeni de legumicultorii locali. Este vorba de un depozit cu o capacitate de 2.500 de tone, care dispune de echipamente moderne de sortare si ambalare. Constructia acestuia a inceput in 2008 si a fost finalizata in 2010, dupa un concept revolutionar la acel moment in Romania, un depozit frigorific de legume pe sistemul "box", complet computerizat. O investitie mai mult decat necesara pentru producatorii de la Galati, mai ales ca au marfa perisabila. In ceea ce priveste relatia cu retailerii, Petre Grigore spune ca este greu pentru legumicultorii locali sa lucreze cu acestia si pentru ca preturile obtinute nu sunt pe masura muncii. In plus, concurenta importurilor, cel putin cand vine vorba de cartofi, este din ce in ce mai mare, potrivit agrointel.ro
Cum ar putea fi corectata taxa clawback ca sa nu ramanem fara medicamente ieftine. Taxa clawback este calculata pe baza unor date eronate, furnizate in mod netransparent de CNAS. Concret, pentru trimestrul I al anului 2013, desi potrivit datelor furnizate de Cegedim, consumul medicamentelor cu prescriptie a scazut cu 5% comparativ cu T4 2012, CNAS a comunicat un nivel al procentului "p" folosit la calcularea taxei clawback in crestere cu 20%. Cresterea cuantumului acestei contributii, in conditiile in care consumul de medicamente pentru care se aplica taxa a scazut in primele trei luni ale anului, dovedeste incapacitatea CNAS de a controla si gestiona eficient consumul de medicamente cu prescriptie din Romania. Mai mult decat atat, am atras atentia ca datele referitoare la consum transmise de CNAS contin in proportie de 15% discrepante fata de datele interne ale companiilor, a declarat Dragos Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), pentru Economica.net
