BNR ajuta bancile cu jumatate de miliard de euro. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis, la ultima sedinta a Consiliului de Administratie, pastrarea dobanzii de politica monetara la acelasi nivel, de 3,5%, insa a hotarat sa reduca rata rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor in valuta ale bancilor. Astfel, nivelul RMO in valuta scade de la 18% pana la 16%, ceea ce se traduce prin eliberarea catre banci a sumei de 500 milioane euro. Decizia nu este neaparat o surpriza pentru piete. In conditiile unei inflatii care a coborat la 0,94% in luna mai fata de aceeasi luna a anului trecut, era vazuta ca posibila o reducere a dobanzii de politica monetara, cu un sfert de punct procentual sau chiar mai mult. Consiliul BNR a preferat pastrarea dobanzii la acelasi nivel, pe motiv ca inflatia va reveni pe trend pozitiv in ultima parte a anului, dar a continuat relaxarea conditiilor de creditare impuse bancilor, scrieCapital.ro.
O subsidiara a Gazprom a castigat licitatia pentru constructia sectiunii din Serbia a gazoductului South Stream. Grupul rus Gazprom a anuntat marti ca subsidiara sa Tsentrgaz a castigat procedura de licitatie pentru constructia sectiunii din Serbia a gazoductului South Stream, un proiect pe care Uniunea Europeana incearca in prezent sa-l blocheze, transmite AFP, potrivit Agerpres. Gazprom a precizat ca subsidiara sa a devansat alte patru companii din Rusia si Serbia pentru a castiga aceasta licitatie demarata in luna martie 2014. Tsentrgaz va fi responsabila de "pregatirea proiectului, livrarea echipamentelor si materialelor, pregatirea personalului si punerea in exploatare a South Stream in Serbia", a precizat Gazprom intr-un comunicat. Luna trecuta, un consortiu de firme condus de societatea rusa Stroytransgaz, companie vizata de sanctiunile americane, a fost selectata pentru a construi sectiunea din Bulgaria a gazoductului South Stream. Stroitransgaz, care a devenit tinta sanctiunilor impuse de SUA dupa anexarea Crimeei de catre Rusia, este controlata de omul de afaceri rus Gennady Timchenko. Potrivit Forbes, Timchenko este al saselea cel mai bogat om de afaceri din Rusia si are legaturi cu presedintele Vladimir Putin, anuntaBursa.ro.
Cine ar putea cumpara fabricile de ciment detinute de Lafarge in Romania. Pentru ca fuziunea dintre gigantii Holcim si Lafarge sa fie aprobata si in Romania, companiile au decis ca activele Lafarge sa fie scoase la vanzare. Investitiile Lafarge pe piata locala se ridica la 700 de milioane de euro. Fabricile Lafarge de la Hoghiz (judetul Brasov), cea de la Medgidia (judetul Constanta), statia de macinare de la Targu-Jiu si betonierele sunt scoase la vanzare. Din lista recenta cu active data publicitatii, nu se mentioneaza insa daca acestea se vand la pachet sau pe bucati. De ce fabricile Lafarge si nu cele ale Holcim. Cei doi producatori au facut investitii similare ca valoare pe piata locala si detin cote de piata egale: 33%. Fuziunea la nivel global impiedica unirea operatiunilor in Romania, ceea ce ar fi dus la crearea unui oligopol. Cineva trebuia sa renunte la operatiuni, informeazaEconomica.net.
Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania cere ca solutie "nationalizare temporara" pentru salvarea unor industrii. Ce se intampla in Europa. Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) cere Ministerului Economiei "masuri conforme cu interesele economice si sociale" ale tarii, inclusiv "decizii de nationalizare temporara", pentru a putea "decide strategia" unor companii importante, potrivit unui comunicat transmis marti. "AOAR cere Ministerului Economiei sa-si intensifice analiza situatiei in care se afla industria din Romania si sa continue adoptarea de masuri conforme cu interesele economice si sociale, inclusiv adoptand decizii de nationalizare temporara a unor companii importante (otel, medicamente, ciment, utilitati), chiar prin achizitionarea temporara a unor pachete minoritare de actiuni, care sa asigure dreptul de a decide strategia acestor companii, in conformitate cu intersele actuale ale economiei", se solicita in comunicatul AOAR, scrieCursdeguvernare.ro.
De ce capitalistii vor buzunar comunist? Companiile straine de utilitati prezente pe piata din Romania se opun cu toata vehementa procesului accelerat de liberalizare a pietelor de energie electrica si gaze si cer o amanare a procesului pana in 2016, daca se poate chiar pana in 2018. Pare un comportament ciudat, daca nu suspect pentru niste companii care vin dintr-o piata concurentiala cum este cea a Germaniei sau a Frantei. Desigur, ingrijorarea lor este legata de pierderea clientilor, care la preturi mai mari fie isi reduc consumul, fie si-l eficientizeaza sau chiar il stopeaza (cazul agentilor economici). Asta inseamna negresit o cifra de afaceri mai redusa pentru companiile de utilitati, implicit profituri mai mici. Dar, daca piata ramane inca reglementata, macar intr-o anumita masura, profiturile sunt si ele garantate, anuntaEnergy-Center.ro.
Zootehnia romaneasca, coordonata de straini. In timp ce fermierii romani acceseaza destul de greu finantare pentru agricultura, strainii au venit cu bani din afara si au ajuns sa gestioneze cele mai important, afaceri din zootehnia romaneasca. "Pentru a dezvolta o ferma cu 400-500 de capete iti trebuie circa 3-4 milioane de euro. Cati romani au posibilitatea sa faca un proiect de o asemenea dimensiune? De aceea, strainii investesc in Romania. Pentru ca vin cu finantari din afara, sau cu scrisori de bonificatie obtinute in tarile lor de origine", a declarat Claudiu Franc, presedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine din Romania. Acesta a subliniat faptul ca in continuare strainii vor avea un avantaj in fata romanilor pentru ca au capitalul necesar investitiilor. Franc a mai spus ca strainii care vin sa faca agricultura in Romania sunt in mare parte olandezi. "Avand in vedere ca in Olanda se face agricultura de foarte multi ani, statul olandez incurajeaza fermierii sa plece in alte tari, chiar le da credite doar sa-si mute afacerile in alte regiuni", a subliniat Claudiu Franc, informeazaCapital.ro.
Toyota pe hidrogen - cat costa si cand se lanseaza. Toyota va comercializa primul sau model pe hidrogen la un pret de circa 50.000 de euro. Debutul pe piata se va face in Japonia, in aprilie 2015. In Europa, automobilul care va functiona cu celule de combustibil isi va face aparitia in vara anului viitor. In perioada 2015-2016, versiunea de serie a modelului Toyota FCV (Fuel Cell Vehicle) va intra pe patru piete europene: Belgia (la Bruxelles), Germania (la Munchen si Hamburg), Marea Britanie (la Londra) si Danemarca (la Copenhaga). Toyota a anuntat ca al doilea val de lasare in Europa va avea loc intre 2016 si 2020, fara a da alte detalii. Primele piete au fost selectionate in functie de infrastructura de realimentare cu hidrogen de care dispun tarile respective. Dupa cum se stie, Toyota FCV poate lua la bord patru persoane, are nevoie de doar trei minute pentru realimentarea cu hidrogen si nu polueaza in niciun fel. Singurele emisii sunt de vapori de apa, rezultati in urma reactiei chimice dintre hidrogen si oxigen, scrie24auto.ro.
0
1
