Reparaţiile la pista 2 a Aeroportului Henri Coandă se termină luni; în septembrie se intervine la balizaj.Lucrările de reparaţii la pista 2 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă se vor finaliza săptămâna viitoare, luni, iar în cursul lunii septembrie se va interveni la balizaj, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Valentin Iordache. La pista 2 s-au efectuat lucrări pe 18.000 de metri pătraţi, s-a aşternut strat asfaltic de 6 centimetri. Pe 20 de metri pătraţi din aceşti 18.000 s-a produs un fenomen numit exudare. Aceasta înseamnă că s-a ridicat la suprafaţă o cantitate de bitum, care a făcut ca rugozitatea pistei să nu mai fie cea dorită. Colegii mei de la Tehnic, cu proiectantul şi cu constructorul, au luat decizia să înlocuiască întreaga şarjă aşternută în perioada respectivă, deci nu numai aceşti 20 de mp, ci o suprafaţă de 400 mp, astfel încât să ne asigurăm că totul va fi foarte bine şi că se respectă integral toate cerinţele tehnice. În consecinţă, până la efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, care va fi săptămâna viitoare, luni, deja constructorul a remediat această neconformitate. Vorbim de 20 de mp din 18.000, deci procentajul este o cantitate neglijabilă, dar cu toate acestea s-au luat toate măsurile să avem calitatea cerută pe toată suprafaţa aşternută', a spus Iordache, citat deEconomica.
În goană după consum! Românii duc piața de comerț online la 5 mld. euro în 2020.Cumpărăm des și cumpărăm online. De toate. De la îmbrăcăminte și electronice, până la cărți și mâncare. În doar câțiva ani, am devenit mari consumatori de produse din toate domeniile. Către ce ne îndreptăm? În urmă cu 34 de ani, undeva în Marea Britanie, o bunicuţă făcea prima comandă online. Și nu, nu se întâmpla cu ajutorul unui computer, ci pe ecranul propriului televizor, cu ajutorul telecomenzii, printr-o tehnologie numită Videotex. De atunci, lucrurile au evoluat într-o viteză uimitoare, aşa încât putem vorbi astăzi de o industrie globală de eCommerce în valoare de 1,2 trilioane de dolari, cu jucători din Asia (Alibaba) şi SUA (Amazon) care domină piaţa. Această valoarea a fost prezentantă de Florin Filote, director eMag Marketplace, în cadrul GPeC Summit ( 29-30-31 mai, Bucureşti). Filote a amintit şi de prima carte vândută pe Amazon, la preţul de 27,95 de dolari, într-un timp în care Amazon nici măcar nu visa că va ajunge la volumul de astăzi, scrieCapital.
Românii nu mai sunt dispuși să se mute. Tranzacțiile imobiliare au scăzut. Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate în luna mai în România a fost 58.794, cu 5% mai mic decât în aceeaşi lună a anului trecut, când totalul tranzacțiilor a fost de 61.858, arată datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), citate de News.ro. „Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în cea de-a cincea lună a acestui an este cu 3.064 mai mic faţă de luna mai 2017”, arată ANCPI. În luna mai, cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în Bucureşti – 7.833, Timiş – 3.497 şi Cluj – 3.454. De cealaltă parte, judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Covasna – 428, Sălaj – 373 şi Gorj – 368. Totodată, numărul ipotecilor, la nivel naţional a fost de 29.837, cu 8.533 mai mare decât în luna mai a anului 2017. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti – 6.776, Braşov – 3.136 şi Constanţa – 2.082. La polul opus, se află judeţele Gorj – 97, Harghita – 69 şi Sălaj – 63. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna mai sunt Timiş – 957, Arad – 932 şi Dolj – 844. Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate anul trecut în România a fost 627.802, dintre care 19,8% numai în Bucureşti şi Ilfov, arată datele ANCPI, informeazăNewMoney.
Ce este în neregulă cu programul „credite cu dobândă zero pentru dezvoltare personală” şi ce ar trebui păstrat din el. Guvernul a pus în dezbatere publică proiectul „Investeşte în tine”, prin care vrea să le dea românilor credite de 40.000 de lei cu dobândă zero pentru dezvoltare personală. Cristian Păun, profesor de economie la ASE, a răspuns la întrebările „Adevărul” privind efectele acestui program, atât pozitive cât şi negative, ce riscuri aduce şi în ce mod ar putea fi el schimbat ca să fie util. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat joi proiectul de ordonanţă de urgenţă care reglementează modul în care Guvernul vrea să acorde credite de 40.000 de lei cu dobândă zero, garantat în proporţie de 80% de către stat, celor circa 8 milioane de români eligibili. Programul se adresează tinerilor fără venituri sau cu venituri reduse, cu vârsta sub 26 de ani. De asemenea, programul poate fi accesat şi de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională. Potrivit Guvernului, actul normativ va avea un impact favorabil în integrarea tinerilor pe piaţa muncii şi creşterea ocupării cu circa 10 mii persoane anual. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Babu, a declarat că proiectul a fost în primă lectură în şedinţa de Guvern de vineri şi va fi adoptat cel mai probabil săptămâna viitoare, conformAdevărul.
România printre statele UE cu cea mai redusă pondere a locurilor de muncă part-time. Un număr 43 de milioane persoane cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană lucrau, în anul 2017, în regim part-time, ceea ce reprezintă o cincime (19,4%) din totalul persoanelor care aveau un loc de muncă în UE, arată datele Eurostat. În rândul statelor membre, lucrul în regim part-time este cel mai popular în Olanda, unde jumătate (49,8%) din toate persoanele angajate cu vârsta între 15 şi 64 de ani lucrau în regim part-time. Alte state membre UE unde munca în regim part-time este frecventă sunt: Austria (27,9%), Germania (26,9%), Danemarca (25,3%) şi Marea Britanie (24,9%). La polul opus, munca în regim part-time este mai puţin frecventă în Bulgaria (2,2%), Ungaria (4,3%), Croaţia (4,8%), Slovacia (5,8%), Cehia (6,2%), Polonia (6,6%) şi România (6,8%). De asemenea, când vine vorba de cât de voluntară sau involuntară este munca în regim part-time, în 2017 un sfert (26,4%) dintre cei care lucrau în regim part-time în UE nu au ales un astfel de program, aratăCapital.
