Vestile proaste care vin fara incetare dinspre bursele si economia americana au generat o serie de speculatii privind un eventual colaps al SUA ca pilon de stabilitate al economiei mondiale si despre o extindere a crizei la scara globala. Bancherii si analistii chestionati de Business Magazin tind sa creada insa ca, departe de a se profila un faliment al Americii sau o recesiune generala, actuala criza e mai curand un prilej de limpezire a apelor, la capatul caruia economia mondiala va fi mai curata si, daca nu mai puternica, macar mai lipsita de iluzii.
Dar ideea de salvare a unor banci cu probleme prin preluarea lor de catre stat, fie si temporar, impinge situatia de pe piata financiara globala intr-un punct unde principiul (sau, dupa caz, lozinca) interventiei minime a statului in piata pare sa se dizolve intr-un mod fara precedent. Szabolcs Nemes, consultant in cadrul Roland Berger, confirma ca trebuie facuta distinctie intre sustinerea de catre stat a unei banci si cea a Fannie Mae/Freddie Mac, apreciind insa ca ambele tipuri de interventii au fost justificate de influenta in sistem a acestor institutii.
Bear Stearns, de pilda, gratie unei varietati de instrumente financiare sofisticate, “avea tranzactii efectuate cu ramificatii in intregul sistem financiar, iar caderea ei ar fi insemnat un soc extrem de violent pentru intregul sistem, atat timp cat la majoritatea tranzactiilor in care se afla implicata nici nu era clar cine erau partenerii finali”. In ce priveste Fannie Mae si Freddie Mac, expunerea lor masiva in industria de constructii si, prin efectul de multiplicare, in activitatea economica in general face si mai evidenta ratiunea interventiei.
