Kitsch printre mici. Unde si-au petrecut politicienii ziua de 1 Mai. La pescuit. In cluburi, pe litoral. Acasa, la traditionalul gratar. Asa au petrecut politicienii Ziua Internationala a Muncii. In tara, PSD a organizat mici chermeze. 1 Mai era, pana anii trecuti, o buna ocazie pentru politicieni sa faca bai de multime. PSD, in vremea lui Mircea Geoana si Marian Vanghelie, organiza petreceri campenesti in Parcul Izvor din Capitala, iar pana in urma cu doi ani, Gabriel Oprea mobiliza electoratul UNPR in Piata Obor, loc traditional de servit mici si bere. Actualul presedinte al PSD, Liviu Dragnea, nu a dus traditia mai departe. "Nu exista o actiune stabilita la partid. Au trecut vremurile alea. Eu merg la pescuit. Aici, in Romania", a spus Dragnea, care a povestit ca, in copilarie, de 1 Mai, mergea la actiuni organizate de scoala, dupa care se ducea tot la pescuit, potrivitAdevarul.
PSD a strans anul trecut peste 16 milioane de lei din cotizatii si donatii. Cine sunt primii doi "sponsori" ai partidului. PSD a obtinut anul trecut, din cotizatii, aproape 15 milioane de lei, potrivit datelor publicate in Monitorul Oficial, iar din donatiile care au depasit baremul de 10 salarii minime pe economie, inca 800.000 de lei, la care se adauga peste 360.000 de lei, bani din activitati comerciale si chirii. Donatia cea mai mare a fost primita din partea actualului primar al Sectorului 5 al Capitalei, Daniel Florea, cu o donatie de 140.050 de lei. Locul al doilea ca nivel al donatiei, cu 60.000 de lei, ii revine lui Liviu Gheorghita Goncea. Membrii PSD au platit, in 2016, cotizatii in valoare de 14.932.814 lei, potrivit informatiilor publicate in Monitorul Oficial. Din cele aproximativ 15 milioane de lei, 1.663.595 este suma cotizatiilor care, insumate pe fiecare membru PSD, depasesc baremul a zece salarii minime brute pe economie, noteazaGandul.
Tariceanu: Multi tineri si-au ales ca model binomul Coldea-Codruta, o alegere venita din dezamagire. Presedintele Senatului considera ca e datoria politicienilor sa-i faca pe tineri sa creada in valori pozitive si nu in modele de tip autoritar, care duc la distrugerea democratiei. "Din pacate, nu pot sa nu observ o criza de modele si, as spune, de cultura civica, in randul multor tineri. In Statele Unite sau in Uniunea Europeana, in tari ca Spania, tinerii au iesit in strada pentru mai multa libertate. La noi, multi tineri, nu toti, si-au ales ca model binomul Coldea-Codruta. Este o alegere care vine dintr-o dezamagire pe care o inteleg si cred ca este si datoria noastra de a ii face sa creada in valori pozitive si nu in modelele de tip autoritar, care duc la ingradirea drepturilor si libertatilor individuale si la distrugerea democratiei", a scris, marti, pe Facebook, liderul Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, conformeuractiv.ro.
Si totusi, Marine Le Pen ar putea da lovitura. Pe toata durata campaniei pentru turul I al alegerilor prezidentiale din Franta Marine Le Pen, candidata Frontului National, a batut pasul pe loc, candidatul cu prima sansa fiind Emmanuel Macron, favoritul intregului establishment politico-mediatic, instititional si financiar din Franta. Insa odata cu debutul turului II au aparut evolutii noi. Si turul II in general nu este deloc o continuare a turului I, ci inseamna alte alegeri, de la zero, doar cu doi candidati. Nu as miza prea mult pe convingerile democratice ale alegatorilor francezi. Pentru Marine Le Pen au votat 21,53% dintre alegatori. Jean-Luc Melenchon, un comunist trotkist, a obtinut 19,64%. Melenchon, mai vrea si iesirea Frantei din NATO, nu doar din UE, cum cere candidata Frontului National. Un autentic extremist, Melenchon vorbeste de "Franta revoltelor", scrieContributors.
Cine detine puterea? Daca pana in 2005 marea majoritate a presei din Romania nu mai cuteza sa-l critice pe prim-ministrul Adrian Nastase, astazi tot mai putini ziaristi indraznesc sa o critice pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi. A revenit subiectul numirii procurorilor sefi si a conducerii Inaltei Curti. Un proiect initiat de senatorul Calin Popescu Tariceanu si adoptat de Camera Deputatilor se afla la Senat in stadiul dezbaterii din comisii. Potrivit acestei propuneri, Presedintele si Ministrul Justitiei vor fi scosi din circuitul deciziei, atributiile legate de selectie si numire revenind integral CSM si Inaltei Curti. In argumentul sau initiatorul legii ne anunta ca doreste sa rupa relatia dintre politica si conducerea parchetelor. Numai ca lucrurile s-au complicat neasteptat de mult. Daca pana in 2005 procurorii aveau o pozitie subalterna fata de demnitarii bine plasati in ierarhia statului, astazi politicienii, oricare ar fi acestia, se tem cu adevarat de procurori, informeazaDeutsche Welle.
0
0
