Caracatita intereselor de la Iasi. Un ministru si profesori universitari cercetati de DNA. "Evenimentul Zilei" prezinta cum unii universitari ieseni fraudeaza fonduri europene si de cine sunt sprijiniti. Profesorul universitar Vasile Cepoi a fost gasit in conflict de interese si si-ar putea pierde functia de ministru al Sanatatii. Inspectorii ANI au descoperit posibile fapte de coruptie si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene. Cazul ministrului releva dimensiunea uriasa a fraudelor de la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) din Iasi, condusa de rectorul Vasile Astarastoae. El este si seful Colegiului Medicilor . Retele de interese si trocuri cu functii reciproc avantajoase s-au creat in jurul liberalilor ieseni, condusi de deputatul Relu Fenechiu. Relatiile de amicitie dintre Vasile Astarastoae si Tudorel Toader, judecator constitutional si decan la Facultatea de Drept a Universitatii "Al.I. Cuza" Iasi, sunt binecunoscute in lumea universitara din oras, scrie EVZ.
Leonard Orban, sapat la Bruxelles. Lupte politice pe candidatura sa la Curtea Europeana de Conturi. Un mail cu acuzatii la adresa ministrului Leonard Orban, candidat pentru un post la Curtea Europeana de Conturi, a fost trimis unor inalti oficiali UE. O serie de acuzatii legate de candidatura ministrului pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, ca reprezentant al Romaniei la Curtea Europeana de Conturi de la Luxemburg au circulat in aceasta saptamana, pe un email atribuit Transparency Network, inainte ca ministrul roman sa fie audiat, astazi, in Comisia de Control Bugetar din Parlamentul European, care urmeaza sa dea avizul pentru aceasta propunere a Guvernului Romaniei - aripa Ponta. Informatiile au fost asumate de o anume Catherine Johnson, reprezentanta a organizatiei Transperancy Network, care, in urma verificarilor Adevarul nu au fost gasite, si au fost trimise de pe adresa de e-mail transparency.eu@gmail.com.
Oprescu: Canalul Dunare-Bucuresti este un proiect vital pentru Capitala. Primarul general Sorin Oprescu a declarat, marti, la Viena, ca proiectul Canalului Dunare-Bucuresti este unul vital pentru Capitala, care trebuie finalizat, aratand ca Uniunea Europeana "este pregatita sa-l introduca pe lista proiectelor prioritare ce urmeaza a fi cofinantate", potrivit Mediafax. Potrivit reprezentantilor municipalitatii, in cea de-a doua zi a Conferintei Europene a Oraselor si Regiunilor Dunarene organizata in capitala Austriei, a fost adoptata cea de-a sasea Declaratie a Conferintei si s-au purtat discutii despre domeniile pe care fiecare stat din bazinul hidrografic al Dunarii trebuie sa-l gestioneze, Romania coordonand trei domenii prioritare dintre cele 11 definite in cadrul Strategiei. Astfel, tara noastra va dezvolta proiecte privind transportul pe ape interioare, proiecte in domeniul culturii si al turismului, dar si cele privind gestionarea riscurilor de mediu, informeaza Romania Libera.
Populismele europene. In ciuda convergentei din ultimii ani ai constructiei europene, "populismele" din diferitele tari ale Uniunii sunt inca manifestari foarte diferite care nu pot fi descrise in aceeasi termeni. Integrarea europeana presupune si unificarea conceptelor politice. Ce semnifica stanga sau dreapta in Germania sau Franta sa insemne stanga sau dreapta si in Romania. In primii ani de dupa 1989 au putut aparea destule confuzii din cauza unor grabite asimilari conceptuale, dar in ultimii 20 de ani s-a produs un insemnat proces de convergenta. Integrarea partidelor romanesti in structuri mai largi europene a contribuit mult nu doar la apropierea oamenilor, dar si a limbajelor. Cu toate acestea, se manifesta pe mai departe destule diferente, care continua sa fie un obstacol de comunicare si o sursa inepuizabila de neintelegeri. Ce inseamna de exemplu populism in limbajul politicienilor occidentali si ce inseamna populism in Romania? Bineinteles ca cei avizati nu ignora polisemantismul si contradictiile pe care le contine acest termen, dar un discurs politic nu este un seminar academic, ci un mesaj cu destinatie cat mai larga, scrie Deutsche Welle.
Munti de oase si resturi animaliere langa satele atacate de ursi. O imagine dezolanta ti se arata mai sus de comuna Moroieni, in judetul Dambovita. Mormane de oase si resturi animaliere vezi peste tot. Oamenii din zona sunt disperati si cred ca asta ii aduce pe ursi cat mai aproape de satele lor. Oamenii sunt disperati si nu mai stiu ce sa faca sa alunge ursii din zona. Atat prefectul, cat si primarul, par sa nu stie ce se intampla la numai cativa kilometri de localitatea unde si-au pierdut viata doi oameni, atacati de ursi. Cat despre aceste imagini, cred ca de vina ar putea fi cei care detin abatoare in zona. Pana se vor descoperi vinovatii, oamenii sunt nevoiti sa suporte mirosul ingrozitor si sa se fereasca fiecare cum poate de focarul de infectie, anunta Kanal D.
Daniel Daianu: "Diaconescu nu trebuia sa se califice la licitatia Oltchim". Licitatia pentru Oltchim trebuia sa impuna conditii care sa excluda investitori ca Dan Diaconescu, sustine Daniel Daianu, fost ministru de Finante, intr-un interviu pentru EVZ. EVZ: Cum de a ajuns vanzarea Oltchim in impas? Daniel Daianu: Conditionalitatea expresa a Fondului a fost privatizarea Oltchimului, in sensul cel putin al sustinerii licitatiei, adica sa se vada ca statul doreste sa decida daca va continua sa bage bani in acest combinat sau vrea sa il eficientizeze. Dupa mine, intr-un an electoral trebuiau suspendate aceste procese. Nici Fondul nu trebuia sa impuna. Acum, boardul va spune ca s-au respectat conditiile, dar iata ce situatie avem in tara. Dar situatia Oltchim este mult mai veche. Se stiau de ani buni problemele Oltchim. Integral in EVZ.
Cele mai mari dezastre din istoria Bucurestiului in imagini: ciuma lui Caragea, bombardarea din '44 sau cea mai grea iarna din istorie. Bucurestiul a incasat de-a lungul timpului lovituri grele prin dezastre care au transformat orasul in ruine si in urma carora zeci de mii de oameni nevinovati si-au gasit sfarsitul. Unul dintre cele sapte mari dezastre din Capitala a avut loc intre anii 1812 si 1813. "A fost in multe randuri ciuma in tara, dar analele nu pomenesc de o boala mai grozava decat ￂciuma lui Caragea", descria istoricul George Potra. Epidemia dintre anii 1812 si 1813 a izbucnit in a doua zi de domnie a lui Ioan Voda Caragea si a decimat, in urmatoarele luni, jumatate din locuitorii Bucurestiului. "In timpul ￂciumei lui Carageaￂ au murit pana la 300 de oameni pe zi si se crede ca numarul mortilor in toata tara a fost mai mare de 90.000. Contagiunea era asa de primejdioasa, incat cel mai mic contact cu o casa molipsita ducea moartea intr-o familie intreaga si violenta era asa de mare, incat un om lovit de ciuma era un om mort", scria academicianul Ion Ghica despre tragicul eveniment, scrie Adevarul.
0
0
