Conflictul Macron-Erdogan și cum se vede boicotul produselor franceze în presa internațională:

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Recep Tayyip Erdogan, sultanul piroman, titrează Le Monde. Erdogan este animat de dorința de a apărea ca principal apărător al lumii musulmane, prin denunțarea tratamentului aplicat islamului în țările Uniunii Europene - păstrând în același timp tăcerea cu privire la cel aplicat uigurilor în China. El este în concurenţă cu Arabia Saudită. Nu va merge atât de departe încât să ceară boicotarea produselor din Franța, dar îl atacă pe președintele acesteia. În fine, această nouă ofensivă a liderului turc îi trădează frustrarea față de proiectul de lege pregătit la Paris privind separatismul islamist, care ar trebui să priveze Turcia de principala sa pârghie asupra islamului din Franța, cea a imamilor turci și a profesorilor de limba turcă din școlile publice. În schimb, cotidianul turc Sabah consideră că ”Islamofobia europenilor ne enervează pe toți, inevitabil”. Discursul și noțiunile pe care le utilizează nu sunt suportabile. Din acest motiv, reacționăm cu toții. Uneori încercăm să îi replicăm lui Macron și celor asemănători lui pe rețelele de socializare, alteori prin articolele de ziar sau la televiziuni. Atât politicienii cât și cetățenii de rând. Să răspundem unor asemenea discursuri este dreptul nostru natural și o necesitate. Washington Post considerăMacron contra Erdoğan - o luptă pe care ambii lideri și-o doresc. „Indiferent cât de iritat ar fi devenit Occidentul din cauza tacticilor agresive ale lui Erdoğan, țările occidentale nu sunt în stare să dea o ripostă credibilă, prin care să schimbe comportamentul lui Erdoğan”, a declarat Gönül Tol, de la Institutul pentru Orientul Mijlociu. Un boicot al produselor franceze va îndepărta "şi mai mult Turcia de UE”, scrie La Libre Belgique.

Vrea președintele liniște în justiție? De ce se ocupă șefa Parchetului General de porumbei. Profesioniștii din magistratură sunt aruncați la periferia sistemului pentru a nu deranja noua perioadă de liniște trasată de conducerile parchetelor și de președintele Klaus Iohannis. Recent, procuroarea generală Gabriela Scutea a transmis în locul viziunii strategice atât de așteptate pentru a scoate justiția din inerție, o notă prin care li se interzice angajaților să hrănească porumbeii de la ferestrele Parchetului General. Scutea adoră să se ocupe de lucrurile inutile, de frică să nu eșueze în cele majore, așa că nu ezită să-și scoată la iveală micile nevroze și frustrări, de care subalternii ei nu încetează să se mire, fiindcă ea insistă să-și justifice fiecare zi, gospodărește, ca un administrator de bloc obsedat de detalii. Între timp, direcțiile majore au fost abandonate, scrie Deutsche Welle.

Cum a scos Streinu-Cercel 100.000 de lei lunar cash de la marii producători de medicamente. 2,1 milioane de lei în doi ani - aceasta este suma pe care fundația controlată de mogulul de la "Matei Balș", Adrian Streinu-Cercel, a cheltuit-o cash timp de doi ani. Banii au provenit de la companiile de big pharma, care au sponsorizat foarte generos fundația candidatului PSD. Șapte dintre primii zece producători farma ai lumii stau împreună pe lista de donatori ai fundației. Peste 5,8 milioanede lei au intrat în contul ONG-ului în numai doi ani și jumătate, scrie Newsweek.

Ce mesaje îi transmiteau conducătorii Patriarhiei lui Ceauşescu, chiar în timpul Revoluţiei din decembrie '89. Patriarhul Daniel a insinuat, marţi, că regimul comunist a căzut în România, în anul 1989, după ce autorităţile de atunci au interzis închinarea la moaştele Sf. Dimitrie. Doar că în zilele fierbinți de decembrie Biserica Ortodoxă Română i-a adresat o telegramă lui Nicolae Ceauşescu în care îi ura la mulţi ani şi îl asigura „din adîncul inimii” că înalţii prelaţi, în frunte cu Patriarhul Teoctist, îi sunt alături şi îi vor sprijini „cu rîvnă” planurile dictatorului pentru „înfăptuirea măreţului program de dezvoltare multilaterală a patriei”, potrivit Adevărul.

Povestea IT-istului care în câțiva ani a construit și a pierdut un imperiu de 6 miliarde de dolari. Andrew Mason, un fost student la muzică devenit programator, apoi antreprenor, a reușit în doar câțiva ani să construiască și să piardă un imperiu de miliarde de dolari - compania Groupon. Povestea companiei lui Andrew Mason a pornit de la ideea sa că oamenii trebuie să se poată asocia în acțiuni colective pentru a cere socoteală corporațiilor. Primul pas a fost The Point, un site pentru care a primit o finanțare de un milion de dolari și care ar fi trebuit să fie un loc unde oamenii pot organiza acțiuni comune și pot strânge bani pentru diverse cauze împotriva guvernelor sau a companiilor, potrivit Libertatea.

Încep lucrările la metroul și trenul metropolitan din Cluj-Napoca. Un al doilea oraș din România va avea metrou. Este vorba de Cluj-Napoca. Primăria a anunțat începerea lucrărilor de foraje geotehnice pentru realizarea trenului metropolitan şi a metroului în oraş şi în comunele limitrofe. „Primăria Cluj-Napoca, în calitate de autoritate contractantă, anunţă demararea lucrărilor tehnice pentru realizarea forajelor geotehnice în cadrul proiectului „Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida” – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea şi a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiţii”, potrivit punct.news.

Dilema autorităţilor: izolarea populaţiei sau blocarea spitalelor. Concluzia cercetătorului Octavian Jurma este că, pentru a coborî numărul infectărilor zilnice la un nivel la care sistemul medical să îl poată gestiona, este nevoie de o carantină de două săptămâni, instituită în toată ţara. Opinia cercetătorului timişorean este împărtăşită şi de prof. dr. Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, care a declarat pentru „Adevărul” că un lockdown de două săptămâni ar scoate România de pe panta ascendentă a numărului de noi infectări, potrivit Adevărul.

Doctori celebri ai Academiei de Poliție: de la Robert Negoiță, la Alina Bica și Cătălin Voicu. Din 1995 până azi, Academia de Poliție, căreia ministerul Educației i-a retras, ieri, dreptul de a mai organiza doctorate, a produs 683 de doctori. Numeroase personalități și-au luat aici doctoratul, iar ulterior s-a probat că plagiaseră. Chiar și așa, măsurile s-au luat greu. Printre vedetele care și-au luat aici doctoratul și care, ulterior, au fost acuzate că au plagiat se află: Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, lucrarea sa fiind în curs de verificare la CNATDCU, care n-au luat o decizie de aproape cinci ani - Ion Netejoru, celebrul șef al Inspecției Judiciare, care s-a ocupat de anchetarea lui Kovesi, când aceasta era șefa DNA, scrie Newsweek.