Ma refer la rezultatele sondajelor prezentate in seara de 30 noiembrie – asa-zisele exit-poll. Ele au prezentat o victorie clara a Aliantei PSD±PC, in timp ce rezultatele finale au aratat ca avantajul final al acesteia era mai mic de un procent, iar daca ne referim la numarul de mandate castigate, castigatorul alegerilor a fost PD-L. Momentul maximei emotii a fost in dimineata de 1 decembrie, cand primele rezultate partiale comunicate de BEC situau PD-L pe primul loc.
Atunci s-au rostit vorbe grele – manipulare, lipsa de profesionalism si multe altele. S-a mers pana la propunerea interzicerii publicarii, in viitor, a acestui tip de estimari. Acum, cand toata lumea este preocupata de alcatuirea viitorului guvern, avem prilejul sa analizam lucrurile la rece. Sa incepem prin a ne reaminti cifrele:Prima constatare este ca ierarhia primelor sase partide a fost corect indicata, ca si lista celor care au depasit pragul electoral.
O sa-mi spuneti ca aceste informatii erau previzibile, dar voi aminti ca ele devenisera banale tocmai datorita sondajelor (celor preelectorale) si ca ultimele alegeri (europarlamentare si locale) consacrasera o alta ierarhie.In ceea ce priveste diferenta dintre primele clasate, exista o deosebire semnificativa intre cea estimata de exit-poll-uri (intre 5 si 6 procente) si cvasiegalitatea constatata dupa numararea voturilor.
Daca insa calculam diferentele dintre cifrele inregistrate de fiecare partid, constatam ca in general ele nu depasesc 3%. Amploarea erorii este insa superioara abaterilor statistice calculate dupa volumele esantioanelor (in jur de 1%) si anuntate de catre institutele de sondaje. Aici avem o problema. Problema este cu atat mai mare cu cat erorile respective au avut in toate cele patru cazuri (doua sondaje x doua camere) acelasi sens: in plus pentru PSD±PC, in minus pentru PD-L, lucru destul de greu de pus exclusiv pe seama jocului probabilitatilor.
Pentru a intelege aceste anomalii, trebuie mai intai facuta o precizare: abaterea unui sondaj calculata pe baza formulelor statistice se refera numai la diferentele provenite din faptul ca, in loc sa numaram intreaga populatie, facem aceasta operatie doar asupra unei parti (relativ minuscule) a acesteia. Cu alte cuvinte, ne-am astepta sa nu inregistram abateri mai mari decat cele calculate daca am extrage cateva mii dintr-un milion de bile colorate diferit.
Numai ca alegatorii nu-s chiar bile. Ei refuza uneori sa stea de vorba cu operatorii de interviu; alteori, din varii motive, declara altceva decat au facut in realitate sau, pur si simplu, aplica stampila gresit pe buletinul de vot. Institutele de sondare ne-au comunicat cu precizie cate persoane au intervievat, insa au omis sa ne spuna ce proportie dintre cei intervievati au refuzat sa raspunda – desi standardele internationale prevad explicit obligatia comunicarii ratei de refuz.
Citeste editorialul integral:
0
0
