Punctele tari si punctele slabe din comertul exterior al Romaniei. Cum ne-a ajutat sau nu integrarea in economia europeana.Deficitul comercial cronic al Romaniei a atins in 2015 circa 8,4 miliarde euro sau 5,2% din PIB-ul consemnat de statistica oficiala. Anul acesta se indreapta spre cota de 6% din PIB, ceea ce impune o analiza a punctelor tari si slabe din comertul exterior, cu trimitere la efectele pe care le-au avut privatizarile si investitiile straine pe fondul integrarii economiei autohtone in lanturile de productie internationale. Dincolo de deficitul sau surplusul inregistrat pe diverse categorii de produse, se utilizeaza in acest scop indexul Grubel - Lloyd, introdus in anul 1972 pentru a masura gradul de specializare intraindustriala ( proces in care o tara se concentreaza pe anumite sortimente complementare cu cele realizate de alta tara iar schimburile se intensifica in cadrul aceleiasi industrii). Practic, se raporteaza astfel diferenta dintre suma exporturilor si importurilor si diferenta lor ( indiferent daca soldul schimburilor este pozitiv sau negativ) dintr-un anumit produs la suma exporturilor si importurilor, de unde rezulta un indice intre zero si unu. Cu cat acesta este mai apropiat de zero, cu atat schimburile externe sunt mai interindustriale (cazul clasic , in care o tara fara stofe producea vin si o alta care nu avea vin ii oferea la schimb stofe). Cu cat este mai apropiat de unu, cu atat se poate vorbi despre o specializare intraindustriala moderna, in care este mai eficient ca doua tari care exceleaza in acelasi domeniu sa se concentreze pe anumite subansamble sau sortimente de produse finite dupa care sa schimbe intre ele sortimentele complementare, anuntaCurs de Guvernare.
ANPC: Anul acesta s-au inregistrat 2.554 de reclamatii privind bancile. 170 de la cei cu credite in franci elvetieni.Directorul general al ANPC Paul Anghel a declarat pentru News.ro ca de la inceputul anului au fost inregistrate 2.554 de reclamatii referitorare la serviciile bancare, 170 dintre acestea fiind facute de cei care au luat credite in franci elvetieni. "De la inceputul anului, Serviciul Produse si Servicii Financiare a primit un numar de 2554 de reclamatii, din care 170 reclamatii ale consumatorilor cu credite in franci elvetieni", spune Paul Anghel in declaratia acordata News.ro. El a remarcat o scadere acestora, avand in vedere ca in 2015, 2546 de sesizari au vizat serviciile oferite de banci, 503 fiind ale beneficiarilor de credite in moneda elvetiana. De altfel, intr-o postare pe pagina sa de Facebook, Paul Anghel se declara convins ca legea conversiei creditelor in franci elvetieni, adoptata saptamana aceasta de Parlament, "va face dreptate in ceea ce priveste echilibrarea drepturilor cu obligatiile izvorate dintr-un raport juridic care este pana la urma contractul de credit" si va duce la "o asezare in mod echilibrat a raporturilor dintre consumatorul european al anului de gratie 2016 si banca". "Asa cum de fiecare data am spus in intalnirile avute atat la comisii la Parlament, cat si in alte ocazii, impartirea riscului intre parti trebuie sa existe: castigam impreuna (creditor-debitor),pierdem impreuna(creditor-debitor)", apreciaza directorul general al ANPC, citat deEconomica.
Intarziere in depunerea situatiilor financiare, risc de dizolvare a societatii.Societatile care nu au depus situatiile financiare la 31 decembrie 2015 sau declaratia de inactivitate, in situatia in care nu a desfasurat activitati economice de la infiintare pana la 31 decembrie 2015, risca sa fie dizolvate. Reamintim ca termenul legal pentru depunerea situatiilor financiare aferente anului trecut a fost 30 mai 2016. Anul trecut, au fost aduse modificari si completari actelor normative in domeniul inregistrarii in registrul comertului prin legea 152/2015. Una dintre modificari prevede ca, in cazul in care situatiile financiare se depun cu intarziere ce depaseste 60 de zile lucratoare, orice persoana interesata, precum si ONRC pot cere tribunalului dizolvarea societatii. Extras din Legea 152/2015 art 237 (1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: f) societatea nu si-a depus situatiile financiare anuale si, dupa caz, situatiile financiare anuale consolidate, precum si raportarile contabile la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in termenul prevazut de lege, daca perioada de intarziere depaseste 60 de zile lucratoare; g) societatea nu si-a depus la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in termenul prevazut de lege, declaratia ca nu a desfasurat activitate de la constituire, daca perioada de intarziere depaseste 60 de zile lucratoare, relateazaCapital.
Să se modifice și să se schimbe ceva. Timbrul de mediu 2 în 1.Sperăm că știți că timbrul de mediu, noua formă a taxei auto introdusă în 2013, a fost declarat ilegal de Uniunea Europeană. De asemenea, suntem convinți că ați citit și despre faptul că Ministerul Mediului lucrează deja la o nouă formulă pentru această taxă. La scurt timp după apariția acestei vești, se vehicula că timbrul de mediu urma să fie introdus în prețul carburantului sub forma unei taxe. Totuși, Ministerul Mediului nu se oprește aici și vrea și o taxă suplimentară în funcție de norma de poluare a motorului. “Una din variantele pe care noi am luat-o în calcul a fost o taxare a consumului de combustibil. Un pachet în doi piloni. Pe de o parte o taxare a combustibilului cu o sumă mică de fapt, care s-ar fi regăsit într-un impact de maximum doi lei pe un plin de benzină pe lună şi un pilon de impozitare diferenţiată, pentru că în clipa de faţă noi nu impozităm în mod diferenţiat în funcţie de norma de poluare a motorului”, a declarat ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer. Pe scurt, timbrul de mediu se va transforma în două taxe. În plus, ministrul Mediului spune că timbrul de mediu nu poate fi eliminat din simplul motiv că banii strânși sunt utilizați pentru finanțarea programului Rabla, scrieAuto-Bild.ro.
Fiscul a intrat la bănci: sunt vizate transferurile de credite neperformante. Director ANAF: ”Am identificat multe lucruri cu consecințe majore”.Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a început o serie de controale la bănci și a identificat deja “multe lucruri” și “sunt consecințe majore”, a declarat, vineri, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, Ionuț Mișa, într-o conferință de specialitate. “Suntem în analiză în momentul de față în domeniul bancar și avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul și ce se întâmplă acolo, dar vă spun că sunt consecințe majore și am identificat multe. Pot să vă dau un exemplu. Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacțiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferența de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că și-a diminuat profitul”, a spus Mișa, citat de Agerpres. Compania căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era o filială a băncii și avea birourile în offshore: “Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acționar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore. Sunt situații în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos și, mai mult decât atât, nu au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat, spuneCurs de Guvernare.
Noi reguli pentru asigurarea obligatorie a locuinţei, de luni. Vor fi taxaţi în plus chiar cei cu casele afectate de dezastre.Un fel de "franşiză mascată" a asigurării obligatiorii de locuinţă, care îi va afecta exact pe cei ale căror case au fost afectate de inundaţii sau alunecări de teren, va intra în vigoare de luni, potrivit unei norme a Autorităţii de Supraveghere Financiară. Norma ASF nr 35/2016 privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 25 august şi va intra în vigoare luni, 24 octombrie. Principala modificare a legislaţiei îi va viza exact pe cei care au fost loviţi de inundaţii, alunecări de teren sau cutremur. Aceştia vor fi obligaţi să cotizeze suplimentar în contul asigurării obligatorii, după ce au înregistrat deja daune tocmai în urma unui eveniment de acest fel. Iată forma veche a legii, articolul 25: (2) După fiecare daună, suma asigurată se micşorează pentru restul perioadei de asigurare, cu începere de la data producerii oricărui eveniment asigurat, cu suma plătită drept despăgubire, asigurarea continuând cu suma asigurată rămasă. (3) După plata unei despăgubiri de către PAID, asiguratul poate opta pentru reîntregirea sumei asigurate, prin plata unei prime de asigurare calculată proporţional cu despăgubirea primită, însă numai după efectuarea tuturor reparaţiilor pentru care a fost solicitată despăgubirea, informeazaEconomica.
