Preţurile cerute pe apartamente au ajuns la nivelul din martie 2010. Cluj-Napoca rămâne singurul oraş unde borna 2008 a fost depăşită. Prețurile solicitate pentru apartamente au ajuns, în iunie 2019, la nivelul celor din martie 2010, cifrându-se la 1.216 euro/mp (1.211 euro/mp în martie 2010). Cele mai mari prețuri solicitate pe locuințe rămân în Cluj-Napoca, 1.589 de euro/mp, mai mari cu circa 40 de euro/mp față de nivelul cel mai mare din trecut, din aprilie 2008, de 1.551 euro/mp. Bucureștiul, în schimb, are un preț de ofertă mediu de 1.284 euro/mp, aproximativ egal (1.275 euro/mp) cu cel din iunie 2010, și cu aproape 1.000 de euro/mp inferior vârfului pieței, din martie 2008, cifrat la 2.264 euro/mp, conform Economica.
Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”. Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial. La mare distanţă în spate, au urmat regiunile Sud Muntenia (12,3%), Nord-Vest (11,8%) şi Centru (11,5%). Regiunile din partea de est a ţării şi-au îmbunătăţit performanţa relativă şi au reuşit să treacă pragul de zece procente (10,5% Sud-Est şi 10,2% pentru Nord-Est), notează Curs de Guvernare.
Români bogați vs. români săraci. Regiunea Nord-Est va crește cel mai rapid în următorii ani, dar cele mai mari salarii le vor încasa bucureștenii. Regiunea Nord-Est va consemna o creştere a Produsului Intern Brut peste avansul economic prognozat la nivelul întregii economii atât în acest an cât şi în următorii trei ani, conform Prognozei în profil teritorial publicate de Comisia Naţională de Strategie Prognoză. Totodată, regiunea Bucureşti-Ilfov va înregistra cele mai mici rate de creştere în aceeaşi perioadă. Produsul intern brut este estimat să crească cu 5,5% în 2019, 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022, pentru regiunea Nord-Est este prognozat un avans al PIB de 6% în acest an, 6,1% în 2020 şi 5,4% în 2021 şi 2022, conform datelor oferite de Incont.
Toți membrii Consiliului Fiscal vor fi schimbați. Cinci candidați vor fi audiați mâine în Parlament. Daniel Dăianu pleacă de la BNR și se va alătura instituției. George Georgescu este propus de Academia Română, unde și lucrează în cadrul Institutului Național de Cercetări Economice, din 2013. Înainte a lucrat timp de 10 ani, între 2003 și 2013 la Eximbank, consilier la Direcția Managementul Riscurilor. Bogdan-Octavian Cozmâncă este propus de Banca Națională a României. Este economist principal la BNR în Departamentul de Modelare și Prognoze Macroeconomice BNR, scrie Profit.
Metrorex a lansat licitația pentru Magistrala 5 de metrou, secțiunea Eroilor - Piața Iancului. Metrorex a lansat, în Sistemul de achiziții publice, licitația pentru proiectarea și asistență tehnică pentru Magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei – Pantelimon, secțiunea Eroilor (PS Opera) – Piața Iancului, valoarea proiectului fiind de 70 de milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă emis luni de companie. Pentru atribuirea contractului “Servicii de proiectare și asistență tehnică”, se va aplica procedura de licitație restrânsă. Termenul limita pentru depunerea ofertelor este data de 05 august 2019, ora 15.00. Durata estimată pentru executarea contractului este de 60 de luni de la data atribuirii acestuia, potrivit Wall-street.
România a cumpărat în 2019 cel mai scump gaz rusesc din Europa. Pentru România, preţul mediu al gazelor de import a fost, în primul trimestru din 2019, de 26,89 euro/MWh de gaz, potrivit datelor DG Energy. Pentru România se calculează doar preţul EBP 2, care este preţ de achiziţie mediu al gazelor ruseşti, asta pentru că pentru piaţa noastră nu este important vreun preţ de hub (nici nu avem prea multe conexiuni, abia acum a început să se importe gaz mai mult prin punctul Szeged-Arad, dar tot gaz rusesc, nu ştim însă cu ce formulă de preţ) şi nici nu beneficiem de importuri de gaz lichefiat, prin vreun terminal, relatează Economica.
Statul va împrumuta peste 4,2 mld. lei de la băncile comerciale, în iulie, pentru finanțarea datoriei publice și a deficitului bugetar. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în iulie 2019, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,21 miliarde de lei. Din această sumă, 300 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 3,4 miliarde de lei prin noi emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 510 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, conform Incont.
