Ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, a fost primul oficial de la Chisinau care a vorbit public foarte transant despre interventia militara a Rusiei in Crimeea, atentionand asupra faptului ca "in Crimeea, militarismul a doborat dreptul international, prin instalarea unui regim marioneta de ocupatie controlat de Rusia". Intr-un interviu acordat Deutsche Welle, ambasadorul Igor Munteanu apreciaza ca, atat timp cat pe teritoriul Republicii Moldova "mai ramane chiar si un singur soldat strain fara autorizarea expresa a organelor constitutionale", atunci se poate spune ca tara se afla in pericol.
Fragmente din interviu:
Se observa foarte multe asemanari intre ceea ce se intampla acum in Crimeea si scenariul separatist din regiunea transnistreana din 1992. Cat de mare credeti ca este pericolul ca sa ne pomenim cu un nou conflict inghetat in Crimeea?
In primul rand, ar trebui sa definim exact ceea ce se intampla in Crimeea. Are loc o invazie militara si ocuparea cu forta a unei regiuni dintr-un stat suveran, Ucraina. Aceste actiuni reprezinta o violare flagranta a dreptului international, a principiilor Actului Final de la Helsinki, a Memorandumului de la Budapesta (1994), a Tratatului de prietenie dintre Ucraina si Federatia Rusa (1997) si a Cartei ONU. Exista o unanimitate absoluta pe plan international in condamnarea interventiei Rusiei si nimic din ceea ce ar fi servit drept pretext ocuparii brutale a Peninsulei Crimeea nu justifica acest gest cinic si aberant.
In al doilea rand, daca doriti sa ne oprim asupra similitudinilor intre cele doua "separatisme" - Crimeea din 2014 si Transnistria din 1992 - ar trebui sa analizam "narativul" ocupatiei propriu-zise. Ar trebui sa notam astfel ca presedintele Putin afirma ca "fortele ruse se afla in Crimeea pentru a proteja bunurile militare rusesti" si ca "grupurile de autoaparare si nu fortele ruse au luat cu asalt cladirile administrative din Simferopol, Sevastopol si numeroasele facilitati militare ale Ucrainei din peninsula". Faptul ca asa zisele "unitati de autoaparare" poarta haine de camuflaj fara jetoane de identificare, dar vorbesc in numele Rusiei, conduc vehicule militare rusesti de asalt, sunt inzestrate cu cele mai noi arme si se lasa coordonate de colonei ai serviciilor federale de securitate, contrazic tezele Moscovei. (...) Se pare ca ocuparea militara a Crimeii are loc dupa aceleasi manuale de acum doua decenii, ceea ce justifica pe deplin terminul de "transnistrizare".
Credeti ca Republica Moldova este in pericol acum?
Atat timp cat pe teritoriul national al tarii mai ramane chiar si un singur soldat strain fara autorizarea expresa a organelor constitutionale, da, Republica Moldova, se afla in pericol. Documentele fundamentale adoptate pe domeniul securitatii si apararii definesc clar prezenta militara rusa, paramilitarii transnistreni drept surse de pericol activ. Cei care au invadat militar Crimeea isi doresc cu certitudine o extindere rapida a controlului asupra platoului continental al Ucrainei, in particular regiunile Donetk, Harkov, Lugansk, Nicolaev, Odesa, pe linia asa ziselor fracturi lingvistice ori a unor "loialitati ambivalente".
Deloc intamplator, exista motive rezonabile sa credem ca si Transnistria este atasata unor scenarii care s-au facut (ori se fac!) si fata de care trebuie sa fim pregatiti. Sunt convins ca exista forte ostile care ar dori ca Tiraspolul sa joace un rol mai activ in aceste planuri, platindu-si cu alte cuvinte datoriile fata de bugetul federal al Rusiei - fie ca resursa de "militanti activi" pentru operatii de strada (proteste), fie ca furnizor de arme din depozitele controlate de Tiraspol, fie in alte feluri, despre care inca nu stim cu certitudine. Intarirea controlului de frontiera din partea Serviciului de Graniceri al Ucrainei este o dovada clara ca exista presiuni asupra regimului separatist sa joace un anumit rol si tentatia (ori rasplata) e mare.
0
3
