​Ce se întâmplă când guvernul nu vrea să atragă fonduri UE. Comisia Națională de Prognoză a publicat pe site-ul oficial Studiul de fundamentare pentru autostrada Târgu Neamț – Iași, ce ar urma să fie realizată printr-un parteneriat public – privat (PPP). Este unul dintre proiectele guvernului Dăncilă proiectate pentru a fi realizate prin PPP, în loc de construirea cu ajutorul fondurile europene gratuite. Comisarul european Corina Crețu a criticat în repetate rânduri guvernul Dăncilă pentru că ignoră fondurile UE și nu trimite proiecte mari de infrastructură pentru aprobare la Comisia Europeană. Dat fiind că va fi realizată pe cheltuiala (parțială) a unei firme, autostrada va avea o taxă de utilizare pentru fiecare autoturism. Potrivit documentului, investiția e estimată la peste un miliard de euro (1,001 miliarde euro construcția, costuri sisteme de taxare – 12 milioane euro, costuri sisteme de securitate – 2 milioane euro), sumă ce ar trebui asigurată de partenerul privat (firma) care va intra în parteneriat cu statul român. O parte va fi însă suportată și de bugetul de stat, scrie G4Media.

subiectele zileiFoto: Colaj foto

Colindul "Stille Nacht" a împlinit 200 de ani. Versurile colindului "Stille Nacht", cunoscut în spaţiul de limbă engleză drept "Silent Night", au fost scrise de pastorul Joseph Mohr (1792-1848) la Mariapfarr, în regiunea austriacă Salzburg. La doi ani după ce a scris nemuritoarele versuri, Mohr a fost transferat în altă parohie, la Oberndorf, unde l-a rugat pe învăţătorul şi organistul Franz Xaver Gruber (1787-1863) să compună muzica pentru poemul său. După cum subliniază istoricul austriac Martin Hochleitner, directorul Salzburg Museum, "Stille nacht" a devenit de atunci "una din cele mai celebre piese cântate de creştinii din întreaga lume". Versurile au fost traduse în aproape 300 de limbi şi dialecte, demonstrând că acest cântec "este îndrăgit peste tot", a adăugat Hochleitner. În opinia sa "Stille Nacht" a devenit un adevărat "brand" internaţional, scrie Deutsche Welle,

Cum arată criza de pe piaţa muncii la o fabrică din Cluj. Căderea industriei în România de tranziţie a lăsat urme încă vizibile: schelete de fabrici dezafectate se pot vedea prin fostele zone industriale, iar fostele şcoli profesionale au fost distruse. Efectele se văd mai departe: în Cluj funcţionează mai multe unităţi de producţie construite în anii recenţi şi mulţi dintre cei care le conduc se plâng de criza forţei de muncă. Nu se mai găsesc muncitori calificaţi şi e tot mai greu să se recruteze angajaţi, chiar dacă planurile de afaceri presupun extinderea producţiei. Salariile încă mici şi nivelul de trai de aici îi împinge încă pe mulţi români să treacă graniţa pentru un loc de muncă, fie şi pe termen limitat. Cât despre acoperirea necesarului pentru fabricile din România, se vorbeşte mai ales de două soluţii: reactivarea şcolilor profesionale şi implicarea firmelor în învăţământul dual – pe de-o parte – şi aducerea de muncitori de străini, scrie Actual de Cluj.

​Promisiunile pentru profesori din Ordonanța de Urgență cu modificări fiscale. Profesorii au primit o promisiune în Ordonanța de Urgență (text final aprobat) care a provocat reacții vehemente ale mediului prvat și specialiștilor săptămâna trecută. Aceasta ar fi faptul că de la 1 septembrie 2020 va avea loc aplicarea devansată, în trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017. Modificarea va viza personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de întrumare și control din învățământ, potrivit textului citat, scrie Edupedu.

Germania: "Democraţia noastră este puternică! Atât de puternică precum o facem". Incertitudini, temeri şi chiar mânie; preşedintele Germaniei, Steinmeier, lansează un apel la mai mult dialog pe fundalul tensiunilor din societate. Ţara nu are voie să se scindeze, avertizează el în mesajul de Crăciun. Disputele politice şi sociale au devenit mai zgomotoase şi mai aprinse în anul 2018. Adesea se vorbeşte despre scindare socială şi despre o alienare apărută între politicieni şi cetăţeni. Tocmai în aşa-numitele medii sociale se manifestă mânie. Adesea nu mai poate fi vorba despre dezbateri sau schimb de idei. "Acolo se fac afirmaţii pline de otravă, este gălăgie şi revoltă cotidiană." Preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier abordează în mesajul său de Crăciun amplificarea controverselor din societate. El are "impresia că noi, germanii, vorbim tot mai rar unii cu alţii. Şi mult mai rar stăm să ne ascultăm unii pe alţii." Steinmeier apelează la o continuare a dialogului, chiar dacă există păreri diferite şi controverse. Fiindcă exact aceasta este esenţa democraţiei, scrie Deutsche Welle.

Hartă interactivă: câți bani au cheltuit autorităţile locale pe iluminatul festiv şi focurile de artificii de Revelion. USR a realizat harta banilor cheltuiţi de autorităţile locale în acest an pentru iluminatul festiv şi focurile de artificii de Revelion, în total 11 milioane de euro alocaţi prin achiziţii directe, fără licitaţii.„Când primăriile aprind beculeţele, USR vă aprinde luminiţele! În 2018, autorităţile locale au cheltuit 50 de milioane de lei, echivalentul a 11 milioane de euro, pe iluminatul festiv şi focurile de artificii de Revelion. Sunt mai mulţi bani decât anul trecut (când s-au cheltuit 34 de milioane de lei), dar tot lipsesc sume care nu s-au realizat prin SICAP, spre exemplu o achiziţie pentru luminiţe, a Primăriei Capitalei, în valoare de 6 milioane lei, făcută pe site-ul propriu”, susţine USR, potrivit Digi24

Noua revoluţie a românilor: emigrarea. 2018 pare să fie anul în care pentru români s-a umplut paharul, din ce în ce mai mulţi alegând calea emigrării, sătui să vadă că interesele lor şi cele ale clasei politice nu doar că nu sunt similare, dar par să se bată cap în cap. Şi asta de prea multă vreme. „Weekend Adevărul” a vorbit cu trei români care şi-au clădit deja, de ani de zile, o nouă viaţă peste hotare despre parcursul lor. La 29 de ani de la revoluţia care ar fi trebuit să aducă odată cu sentimentul de libertate şi o viaţă mai uşoară, românii şi-au dat seama că interesele nu le sunt reprezentate în ţară, aproximativ 3,6 de milioane dintre aceştia emigrând de la intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, scrie Adevărul.

România s-a abţinut la votul de la ONU privind Pactul pentru migraţie. România s-a abţinut săptămâna trecută la votul-cheie de la ONU privind Pactul global privind migraţia, un acord fără caracter obligatoriu, dar puternic criticat de SUA, Ungaria, Polonia, Cehia şi Israel. Abţinerea României este stranie, având în vedere că preşedintele Iohannis anunţase pe 28 noiembrie că a aprobat poziţia României de susţinere a acordului, scrie G4Media.ro.