Fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost audiată vineri la Secţia privind infracţiunile în justiţie în urma plângerii depuse de Sebastian Ghiţă. Kovesi refuză să fie investigată de Adina Florea, titrează Republica. Kovesi este acuzată de procurorul de caz Adina Florea de abuz în serviciu și luare de mită în cazul aducerii în ţară cu un avion a fostului director al FNI Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Acest lucru nu a stârnit doar discuții, dar și proteste. Sute de persoane au ieșit în stradă, vineri seara, pentru susținerea lui Kovesi. Printre manifestanţi s-a aflat şi liderul USR, Dan Barna, dar şi membri ai acestui partid. De altfel, USR Sibiu a amânat Conferinţa municipală pentru a putea participa la protest. Manifestaţii au fost organizate în Cluj-Napoca, Timişoara, Alba Iulia, Constanţa, Târgu Mureş, Oradea, Iaşi, Braşov, Craiova, relatează Digi24. Tot pe Digi24, Dan Turturică, explică într-un articol de opinie care este adevărata miză a cazului Kovesi. Tensiune mare în PSD. Încercarea de a o împiedica pe Laura Codruța Kovesi să devină primul procuror general al Uniunii Europene a stârnit deopotrivă euforie și îngrijorare la vârful partidului. Unii lideri susțin fără rezerve folosirea Secției de investigare a magistraților împotriva fostei șefe a DNA, indiferent cât de străveziu este scopul anchetei și cât de multe critici interne și externe generează, scrie acesta. Fosta șefă DNA este susținută din Europa. Kovesi, apreciată pentru ”rezistența la presiune considerabilă” de comitetul de selecție a procurorului european. Ulrike Haberl – Schwarz, președintele Comitetului de selecție a candidaților pentru șefia Parchetului European (EPPO), detaliază într-o scrisoare trimisă în 14 februarie lui Tudorel Toader și șefului Parlamentului European motivele pentru care Comitetul de selecție a clasat-o pe Laura Codruța Kovesi pe primul loc în cursă, scrie G4Media. Hărţuiri de şcoală nouă, titrează Deutsche Welle. Când vor ieşi românii la lumină? Când, apărându-i pe cei calomniaţi de cleptocraţi, vor manifesta în masă împotriva distrugerii justiţiei independente şi vor spune tare, să audă Europa toată: Destul! Pe aici nu se trece! În cazul Kövesi, ca şi în cazul Cioloş, al promotorilor campaniei #Fărăpenali, al ziariştilor care îndrăznesc să ridice vizibil capul împotriva restauraţiei totalitare la care se dedă regimul dragniot, se aplică aceleaşi tactici denigratoare, mai scriu aceștia.

Mafia filorusă românească supune Uniunea Europeană unui test de stres. Actuala putere din România are un rol de etapă în subminarea proiectului european. Şi-l exercită prin folosirea ipocrită a vocabularului instituţiilor europene acţionând în fapt împotriva lor. Agresiunea este asupra capitalului simbolic al unor cuvinte precum dreptate şi merit, scrie Virgil Iordache în Contributors.ro.

Românii sunt mai interesaţi de alegeri faţă de media europeană. Cu 100 de zile înainte de data alegerilor europarlamentare, românii sunt mai interesaţi de scrutinul european faţă de media UE, potrivit Biroului de Legătură al Parlamentului European (PE) în România. Reprezentanţii PE speră la o prezenţă mai mare la vot din partea tinerilor. „Avem un context total diferit faţă de acum cinci ani. Mă refer aici şi la situaţia globală. Amintim Rusia, Turcia, Orientul Mijlociu, SUA, Brexit, multe s-au schimbat faţă de acum cinci ani. Din fericire, în al doilea rând noi constatăm că există şi un mult mai mare interes pentru aceste alegeri faţă de cele din 2014“, a subliniat Bogdan Bârla, ofiţer de presă la Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, potrivit Adevărul.

Diplomaţia de primă clasă din culise. La München, liderii mondiali discută anual despre pacea lumii. Dar, Conferinţa de Securitate de la München nu este doar o scenă a puterii ci mai ales un laborator diplomatic al tuturor posibilităţilor din culise. Aproape 35 de şefi de stat şi de guvern. Circa 80 de miniştri de externe şi ai apărării. Un total de 600 de experţi pentru politica de securitate. Şeful Conferinţei, Wolfgang Ischinger se referă la "cea mai mare şi mai importantă" Conferinţă de Securitate de la München (MSC), de la înfiinţarea ei în urmă cu peste 50 de ani, scrie Deutsche Welle.

Iulian Chifu, în Adevărul.ro, despre Rusia lui Putin: joaca cu cifrele din buget acoperă frânarea economică. Deşi preşedintele Vladimir Putin a cerut economiei sale să crească mai mult decât media economiei globale, iată că ceea ce era să se întâmple, s-a întâmplat: nici măcar economia Rusiei nu-l mai ascultă pe ţar! Aventurile militariste peste tot în lume, programul de achiziţii militare excesive, frizând cursa înarmărilor şi tăierile radicale de la bugetele de creştere – educaţie, sănătate şi investiţii – au dus la situaţia curentă, când economia rusă a frânat până la podea, scrie acesta.