Despre crimele şi criminalii revoluţiei. Şi despre noi. Ştim de ce au fost împuşcaţi nevinovaţi la Otopeni? Cine a tras în noi, după 22? Ştim ce înseamnă că nu ştim? La ce ne condamnăm dacă, neştiind, permitem asasinilor să scape? Ne putem edifica. Dar vrem, oare, să ştim? Mistificările de atunci au pregătit următorii 30 de ani de neştiinţă, de crime, de jaf la scară naţională, de violenţe ucigaşe, cu tot cu diversele mineriade, de la cea din 13-15 iunie 1990, până la cea din 10 august 2018 şi cu tot cu minciunile lor însoţitoare. Iată de ce nu ştim ce-ar fi trebuit demult să ştim, relatează Deutsche Welle.
Povestea tragică a luptătorului-simbol al Revoluţiei de la Cluj: i-a întâmpinat pe militari cu pieptul dezgolit: „Trageţi, am o singură inimă!“ „Trageţi, am o singură inimă” – le-a spus, dezgolindu-şi pieptul, militarilor chemaţi în centrul Clujului să reprime Revoluţia, acum 30 de ani. Glonţul pe care l-a încasat în spate, în 21 decembrie 1989, nu l-a durut la fel de tare precum dezamăgirea că după 3 ani criminalii nu au fost aduşi în faţa instanţei. Autorul volumului „Călin Nemeş, povestea unui revoluţionar” a povestit pentru „Adevărul” momentele-cheie din viaţa acestuia.
The Guardian: Cum a făcut România pace cu „fortăreața sinistră” a lui Nicolae Ceaușescu. Casa Poporului este o dovadă a megalomaniei lui Nicolae Ceaușescu, notează The Guardian. Jurnalistul Shaun Walker, corespondentul cotidianului britanic pentru centrul și estul Europei, a realizat un material amplu despre impunătoarea clădire la 30 de ani de la Revoluție. Palatul Parlamentului, așa cum se numește acum, amintește de megalomania dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu care a fost executat înainte de a vedea finalizată clădirea impunătoare, relatează Libertatea.
A fost sau n-a fost? Percepții asupra momentului 1989. 33% dintre cetățenii României susțin că în decembrie 1989 a avut loc o lovitură de stat, 52% că a fost o revoluție, 1% - altceva, iar 14% nu s-au pronunțat, arată un recent sondaj CURS. Aşa cum o arată datele, comparativ cu 1999, procentul celor care văd "evenimentele" din decembrie 1989 ca „Revoluţie" a crescut semnificativ sub raport statistic de la 40% la 52%. A crescut semnificativ sub raport statistic, de asemenea, comparativ cu anul 2009, ponderea celor care susțin varianta "Revoluției," de la 47% la 52%, potrivit Newsweek.
Cum am fost cu mama la concert, la una dintre ultimele apariții pe scenă ale regretatului Leo Iorga. De ce au atât de mare succes festivalurile „retro” sau „nostalgia” în România. Anul 2019 va fi retro sau nu va fi deloc. Cel mai probabil, asta și-au spus organizatorii de concerte din România, având în vedere că anul acesta au avut loc câteva festivaluri 80s - 90s în premieră. Dacă majoritatea au fost în orașe mari, precum București sau Timișoara, unul s-a „ascuns" într-un loc greu de găsit chiar și pe Google Maps, relatează Republica.
Capela Sixtină, recreată în 10 săptămâni pentru filmul ”Cei doi papi”. Care a fost procedura. Cum pictarea frescelor astfel încât să fie identice cu originalul ar fi fost un proces laborios și de durată, s-a folosit o tehnică similară celei folosite în tatuajele temporare: imaginile fotografiate au fost reproduse pe o peliculă aplicată peste peretele tratat cu o substanță care să absoarbă culorile în textura zidului. Culorile sunt chiar mai vii decât în cazul originalului care a fost afectat în sute de ani de fumul degajat de lumânările aprinse în capelă, scrie Libertatea.
Primăria Cluj plătește aproape 8 milioane de euro pentru „țânțarii, șobolanii și căpușele” Clujului. Coral a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru dezinsecția, deratizarea și dezinfecția Clujului pentru următorii 8 ani. Prețul de contract este de peste 30,2 milioane lei, fără TVA, adică aproape 8 milioane de euro cu TVA. Consilierii locali au fost chemați la ședință chiar în ajun de Crăciun pentru a parafa contractul. Societatea Coral este cea mai longevivă abonată a Primăriei din Cluj, ocupându-se încă din 2006 de această activitate, potrivit Actual de Cluj.
Câtă grijă are România de Armată, în miliarde de euro de la buget. Guvernul liberal alocă o sumă record pentru Apărare, în 2020: aproape 5 miliarde de euro, din care aproape 34% sunt destinați înzestrării cu echipament militar, merg la MApN. În mod real, în 2020 România ar atinge pentru prima oară cele 2 procente alocate Apărării, țintă asumată la NATO. România este unul dintre cele câteva state NATO care face parte din așa-numitul „club 2%” al celor care alocă acest procent din PIB pentru Apărare, notează Europa Liberă.
Am vizitat casa lui Ceaușescu din Scornicești să văd cum lăsăm istoria să se piardă. La 30 de ani de la căderea comunismului, drumul spre locul de baștină al dictatorului Nicolae Ceaușescu e plin de gropi, prost iluminat și nesemnalizat. La intrarea în orașul cu mii de suflete te întâmpină imaginea dezolantă a fostelor fabrici de lapte și bere. Cum treci un podeț șubred, pe dreapta, din fosta școală unde a învățat Ceaușescu n-ai să mai vezi decât o clădire în prag de prăbușire, scrie Vice.
0
2
