Terapia cu aerosoli salini. Bolile care pot fi ameliorate la salină. Iată ce boli pot fi prevenite sau ameliorate cu ajutorul terapiei cu aerosoli salini: Astmul bronșic, rinita alergică, sinuzita, laringita, pneumonie. Practic, afecțiunile din sfera ORL. Specialiștii spun că inclusiv crizele de astm pot fi rărite sau diminuate ca intensitate dacă se fac ședințe periodice. De asemenea, expunerea la aerul din salină are un rol pozitiv asupra plămânilor, combate tusea specifică bronșitei cronice, scrie Doctorul Zilei.
Dieta cu apă. Cum poţi slăbi cu apă minerală. Apa minerală conţine minerale necesare bunei funcţionări a organismului. Iar dieta cu o astfel de apă nu numai că ajută la slăbire ci şi la compensarea deficitului acestor elemente. Iodul, calciul şi magneziul din apa minerală stopeaza foamea şi intensifică procesul de ardere a caloriilor. De asemenea, grăbeşte procesul de eliminare a toxinelor din organism, notează Click.
Căderea părului: factori şi metode de tratament. De ce ne pică părul: Vârsta. Odată cu înaintarea în vârstă părul devine mai subţire, friabil şi se observă chiar şi o rărire a firelor de păr. Stresul. Un factor important în căderea părului este stresul. Mecanismul prin care se produce acest efect este reprezentat de afectarea vascularizaţiei folicului, cu reducerea aportului de oxigen, nutrienţi şi inhibarea creşterii. Mezoterapia este o metodă non-chirurgicală, minim-invazivă care presupune administrarea directă a substanţelor medicamentoase la nivelul zonelor afectate de căderea părului, potrivit csid.
Insolaţie. Când apare şi cum te protejezi de insolaţie. Iniţial se instalează “epuizarea de căldură”. Este o stare ce se manifestă prin creşterea temperaturii corpului peste 37°C. Pacientul prezintă cefalee (dureri de cap), greaţă, vărsături, ameţeli, tahicardie (creşterea ritmului bătăilor inimii), scăderea tensiunii arteriale, dureri şi crampe musculare, oboseală şi slăbiciune. „Cei mai afectați de epuizarea termică sunt copiii și vârstnicii, pacienții cu patologie cardiovasculară și obezii precum și cei care stau în apartamentele încinse de la ultimul etaj sau în autoturismele fără aer condiționat”, spune dr Tudor Ciuhodaru, medic în medicina de urgenţă, la Spitalul „Nicolae Oblu” Iaşi, conform Click.
Schimbarea domiciliului femeilor însărcinate poate avea urmări negative asupra copiilor. Copiii ale căror mame şi-au schimbat domiciliul în primele trei luni de sarcină au un risc mai crescut de naştere prematură sau al unei greutăţi mai mici la naştere. Mai exact, atunci când în primele trei luni ale sarcinii mama îşi schimbă casa, spaţiul cu care este familiară, cresc riscurile ca copilul ei să se nască prematur şi să aibă o greutate şi mărime mai mici la naştere, scrie Descopera.
