Premierul Viorica Dăncilă a susținut marți, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, un discurs în care prezintă prioritățile României la președinția Consiliului Uniunii Europene. Viorica Dăncilă a declarat că „românii resimt inechitate când văd că țara lor e ținută în afara spațiului Schengen”. Discursul Vioricăi Dăncilă a fost susținut într-o sală aproape goală, fiindcă din cei peste 700 de eurodeputați, au fost prezenți doar 86 în momentul de vârf. Premierul Dăncilă a răspuns acuzaților europarlamentarului Cristian Preda, cu privire la escaladarea violențelor de pe 10 august 2018, din Piața Victoriei. Președintele ALDE, Guy Verhofstadt a sfătuit-o pe Dăncilă să nu dea OUG pentru amnistie.

subiectele zileiFoto: Colaj foto

Exercițiu de pseudosuveranism. Din ipostaza de titular executiv al Președinției Consiliului Uniunii Europene, Viorica Dăncilă a executat la Strasbourg un exercițiu de pseudosuveranism în fața unui Parlament European gol, scrie Deutsche Welle.Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, a avertizat-o marţi pe Viorica Dăncilă că guvernul pe care îl conduce ar putea fi al treilea în cazul căruia va fi activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene. „Ţara dumneavoastră preia preşedinţia într-o perioadă critică în care sunt făcute propuneri legislative vitale”, a spus Guy Verhofstadt, potrivit Antena 3. Dăncilă critică din nou UE la Strasbourg. Juncker, absenţă nefirească din plenul PE, titrează Adevărul. Știrile Protv au sintetizat declarațiile Vioricăi Dăncilă în 9 idei principale expuse de premier în plenul Parlamentului European. PPE și Verzii au avut poziții critice față de guvernul de la București, cea mai dură declarație fiind cea a lui Guy Verhofstadt, evidențiază Cursdeguvernare.ro. Recomandăm și analiză CRPE de pe Contributors: Președinția Consiliului UE și tinerii, Garanția și Inițiativa. Un semnal de alarmă.

Un alt subiect important al zilei a fost celebrarea a 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Profit.ro a avut o inițiativă interesantă și a aflat de la dr. Lucian Pricop, istoric și critic literar, președinte al Societății Editorilor din România, că, dacă ar fi trăit astăzi, Eminescu ar fi câștigat din drepturile de autor ale cărtilor sale de poezie în jur de 2.500 de lei pe lună, impozabili, adică mai puțin decât un profesor de gimnaziu de română. Românii îl citesc însă tot mai puțin pe Eminescu. Nici ministul Culturii nu se poate lăuda că îşi aminteşte prea multe versuri scrise de Eminescu. Nici ministrul Culturii nu se poate lăuda la capitolul acesta. Invitat la emisiunea „Jurnalul de Seară”, de pe Digi 24, Daniel Breaz a recitat un singur vers din Luceafărul, vizibil iritat de situaţia în care s-a regăsit. Într-un articol publicat pe 25 octombrie 1878 în Ziarul Timpul, Mihai Eminescu scria “pe surse” că ministrul Educaţiei de la acea vreme, ministrul instrucţiunii publice cum se numea portofoliul, domnul George Chiţu, şi-ar fi dat demisia, potrivit textului publicat de mihai-eminescu.ro. Pe vremea aceea migraţia studenţilor către facultăţile din Occident era un fenomen care lăsa fără studenţi facultăţile de la noi, iar caracterizarea şcolii româneşti, făcută de Eminescu, acum 140 de ani pare una actuală, scrie Edupedu.ro. Eugen Istodor a stârnit o dezbatere aprinsă pe HotNews.ro cu textul său ”Mihai Eminescu, câine de circ mediatic”. ”Nu e un geniu! El a apărut în literatura română într-un moment în care limba română era matură. E ca la pâine, o bagi în cuptor, dacă o scoți necoaptă, o înghiți ș-o verși. Eminescu, după experiențe realizate de alții, Văcăreștii, Pann, Bolintineanu vine bine plasat și bagă gol în poartă.”, spune Istodor.

Efectele recursului compensatoriu continuă să strârnească discuții după crima Mediaș: Adevărul vorbește de vinovăţiile morale din spatele valului de violenţe comise de recidivişti. Recidiviştii care au beneficiat de legea recursului compensatoriu, promulgată de majoritatea PSD-ALDE, continuă să facă victime după ce, marţi, un bătrân de 76 de ani a fost tâlhărit în scara propriului bloc. Specialiştii atrag atenţia că valul de infracţiuni comise de aceştia va continua, în condiţiile în care legea nu a făcut o diferenţă între deţinuţii de bună-credinţă şi recidiviştii violenţi. Digi24 explică ce se mai poate face cu recursul compensatoriu: „După ce au votat una din cele mai eficiente legi prin care a fost subminată siguranţa şi ordinea publică în România, parlamentarii puterii au tot interesul să menţină intactă starea de fapt. Există soluţii pentru ca lucrurile să se schimbe cu 180 de grade? Sigur că da şi sunt fix aceleaşi care, dacă ar fi fost utilizate la timp, azi ar fi fost cruţate vieţi şi netulburate destine. Chiar dacă-i destul târziu, ele încă aşteaptă să fie puse la treabă.” despre crima de la Mediaș: complicii care nu se văd în imaginea de la televizor, a scris și Republica.

Presa internațională despre respingerea acordului de Brexit: ”Un astfel de vot ar trebui să ducă la demisia premierului”. În vremuri normale, o astfel de înfrângere asupra unei părţi cheie a legislaţiei guvernamentale ar urma să fie urmată de demisia primului ministru, scrie BBC. Unii observatori descriu bătălia finală pentru Brexit nu ca pe un clivaj între Marea Britanie şi UE, ci mai degrabă ca pe o luptă pentru putere între guvern şi parlament. Aceasta ar putea duce la o criză constituţională, pentru că nimeni nu ştie cu adevărat ce s-ar putea întâmpla ulterior, scrie Deutsche Welle. New York Times face mai multe scenarii cu ceea ce ar putea urma votului de marţi seară. Viitorul lui May și al Brexitului este mai incert decât oricând, scrie Le Monde. Amploarea înfrângerii este mai agresivă decât cele mai alarmante previziuni ale lui May.

Bun de citit:

Contributors publică opinia lui Gabriel Liiceanu,”Petre Roman și Teodor Brateș îi învață pe studenți Etica la Universitatea din București”. ”Cum ziceam, totul a fost coerent la noi după 1989. Și parcă astăzi e mai coerent ca oricând: avem un prim-ministru pesemne că unic în lume, de vreme ce unică e și România, în care urmăriții și condamnații penali fac legile justiției...”

Republicavorbește de Moldova ”rămasă de căruță” care se ridică. Profesorul Alexandru Călinescu: „Noi, aici la Iași, privim cu stupoare ce se întâmplă la Guvern la București”